Patru minți românești duc arhiva noastră la Göteborg

Nu e ceva ce vezi în fiecare zi: patru cercetători și practicieni din România urcă pe scena unui festival suedez de democrație ca să vorbească despre propagandă, memorie și cum se transformă imaginile în arme politice. Pe 28 august, PostModernism Museum (organizație culturală cu sediul în București, activă din 2013) prezintă conferința „From Archive to Arena: Culture, Memory and Resilience – Eastern European Perspectives” la Frihamnsdagarna, festivalul de democrație care se ține anual la Göteborg, pe Bananpiren, între 27 și 29 august, cu intrare liberă.

Discuția, în limba engleză, e organizată cu sprijinul Programului Cantemir 2026 al Institutului Cultural Român, alături de Space-time Works din Lund și Radio România Internațional. Ideea centrală: cum sunt transformate în arme narațiunile istorice, imaginile și simbolurile culturale — și cum pot istoria, arta și cultura vizuală să devină, dimpotrivă, surse de reziliență democratică.

La microfon vin patru nume care merită reținute. Antonia Colibășanu, analistă geopolitică senior la Geopolitical Futures și conferențiar la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București, deschide discuția cu tema geopoliticii dezinformării și erodării încrederii în instituții. A lucrat peste un deceniu la Stratfor și a scris despre geopolitica și geoeconomia Eurasiei în schimbare.

Cosmin Popa, istoric și cercetător principal la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, urmărește strategiile de influență ale Rusiei, de la Războiul Rece până la războiul hibrid de azi. E specializat în istoria URSS și a Europei Centrale și de Sud-Est și face parte din colegiul redacțional al platformei anti-dezinformare Veridica.

Adrian Cioflâncă, cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași și director din 2015 al Centrului „Wilhelm Filderman” pentru studiul istoriei evreilor din România, vine cu o temă grea: cum au devenit imaginile atrocităților instrumente de propagandă în Europa de Est. A fost membru al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România, prezidată de Elie Wiesel.

Iar Cosmin Nasui, istoric și critic de artă, curator și fondator al modernism.ro, coordonează chiar programul care stă la baza întregului proiect — DARE (Documentare, Arhivare, Revalorificare, Expunere) al PostModernism Museum, activ din 2015. Nasui vorbește despre artă și istoria artei ca formă de propagandă, dar și de rezistență, și despre artiștii aflați în detenție politică sub regimurile totalitare. Programul său curatorial, Moving Monuments, a călătorit de la Bienala de la Liverpool și Parlamentul European până la Kiev, Mykolaiv și Dnipro.

Moderator e Burak Sayin, strateg cultural stabilit în Suedia, doctorand la Universitatea din Lund și fost membru în consiliul director al Culture Action Europe.

De ce contează povestea asta pentru noi, bucureștenii? Pentru că vine într-un moment în care Europa a decis, oficial, că apărarea culturii e parte din apărarea democrației. În noiembrie 2025, miniștrii culturii din 26 de state UE (inclusiv România) au semnat o declarație comună prin care presa independentă, cultura și patrimoniul devin parte din politica europeană de securitate. Tot atunci, Comisia Europeană a lansat European Democracy Shield și Culture Compass for Europe, iar în iunie 2026 Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană au semnat declarația „Europe for Culture, Culture for Europe” — prima dată când toate trei instituțiile se angajează împreună să protejeze cultura.

Proiectul de la Göteborg se leagă și de Narrative Bridge, rețeaua pe care PostModernism Museum o construiește din 2024 cu parteneri danezi și suedezi, conectând cercetători est-europeni și nordici care studiază aceleași mecanisme de manipulare. Discuția va fi înregistrată și difuzată online, cu acces liber, iar conținutul va fi adaptat ulterior în animație pentru publicul tânăr.

Frihamnsdagarna există din 2021, inspirat de suedezul Almedalen, și anul trecut a strâns peste 16.000 de vizitatori. Ediția din 2026 stă sub tema „Voci diferite – un viitor comun”. Deci, dacă te întâmplă să fii prin Göteborg pe 28 august, sau vrei doar să urmărești online cum arhiva românească ajunge subiect de dezbatere internațională, merită să bagi în agendă.

Sursă: feeder.ro