Parisul, cel mai bun oraș european de locuit. Bucureștiul? Între aspirații și realitate.

Parisul a fost declarat în 2025 cel mai bun oraș european pentru locuit. Clasamentul a ținut cont de factori esențiali pentru viața urbană: calitatea infrastructurii, accesul la educație, spațiile verzi, mobilitatea și ritmul investițiilor publice. Capitala Franței a arătat că, atunci când există o strategie coerentă și consecvență în implementare, un oraș poate fi un loc unde oamenii trăiesc mai sănătos, mai sigur și mai confortabil.

Parisul a câștigat poziția de lider european prin investiții care au transformat radical spațiul public. În ultimul deceniu, orașul a construit zeci de mii de locuri de parcare subterane, a eliminat spații de parcare de la suprafață pentru a planta copaci și a crea piste de biciclete, a extins rețeaua de metrou și a investit constant în școli moderne și clădiri eficiente energetic. Rezultatul? O capitală mai respirabilă, cu mai puțin trafic de suprafață și cu zone publice atât pentru pietoni, dar cât și pentru mașini.

Bucureștiul, în schimb, rămâne blocat în propriile sale decalaje. Conform sondajului Avangarde realizat în august 2025, infrastructura rutieră este percepută drept cea mai mare problemă a locuitorilor (22%), urmată de traficul sufocant și lipsa locurilor de parcare (18%). Supraaglomerarea din școli și deficitul de creșe apasă suplimentar pe calitatea vieții, mai ales pentru familiile tinere. Cu o populație de peste 2 milioane de locuitori și un parc auto ce depășește 1,4 milioane de mașini, Capitala trăiește zilnic între ambuteiaje, spații verzi insuficiente și infrastructură școlară suprasolicitată.

Bucureștiul la șase viteze: unde se văd rezultatele și ce lipsește
Deși există un singur oraș, aplicarea investițiilor pentru creșterea calității vieții rămâne fragmentată între sectoare. Unele zone rămân în urmă, cu proiecte blocate sau amânate, în timp ce altele au început să arate ce înseamnă o administrație care investește constant. Un exemplu vizibil este Sectorul 3, care a investit masiv în spații verzi (peste 10.000 de copaci plantați în fiecare sezon și suprafețe de asfalt înlocuite cu pavaj permeabil), dar și în infrastructură școlară, ridicând zeci de creșe și grădinițe noi și inaugurând Școala „Victor Brauner”, prima școală construită în București după 1989. Tot aici, programul de reabilitare termică a peste 1.700 de blocuri a dus la scăderi semnificative ale facturilor și la un confort termic crescut pentru locuitori. Tot aici a fost construit și Parcul Teilor, primul după Revoluție. În plus, investițiile în cele 3 pasaje și 2 poduri peste Dâmbovița, finalizate în timp record, și în rețeaua de drumuri nou construite fac din estul Capitalei una dintre zonele cu cea mai bună accesibilitate.

În alte sectoare, însă, investițiile nu merg în același ritm. În Sectorul 6, bulevarde precum Iuliu Maniu rămân un coșmar atât pentru locuitorii din zonă, cât și pentru șoferi. La capitolul spații verzi, sectorul din vestul Bucureștiului rămâne deficitar, cu insule mici de spații verzi, dar promisiuni mari. Singurele investiții de menționat sunt Parcul Liniei și Drumul Valea Largă. În Sectorul 2, singurul proiect notabil de infrastructură rămâne Pasajul Doamna Ghica, finalizat cu mari întârzieri. Recent, au început lucrările la șinele de tramvai de pe bulevardul Chișinău, lucrări care au trebui să îmbunătățească transportul public din zonă și să crească calitatea vieții locuitorilor. Sectorul 4 a mizat la rândul său pe lucrări de infrastructură rutieră, cu pasajul Europa Unită și viitorul pasaj de la Apărătorii Patriei. Ritmul de lucru este unul lent, șantierele întinzând-se pe 3-4 ani, fapt ce afectează calitatea vieții locuitorilor din zonă, dar și a celor care sunt nevoiți să tranziteze zona. Tot în sectorul 4 a apărut și o stație nouă de metrou, dar și Parcul Tudor Arghezi, într-o zonă nou dezvoltată. Sectorul 5 continuă să promită, dar cu implementare redusă, iar Sectorul 1, deși are cel mai mare buget, se confruntă cu lipsă de direcție strategică în modernizarea infrastructurii. 

Dacă Parisul a câștigat titlul de „cel mai bun oraș european pentru locuit” prin consistență și viziune urbană, Bucureștiul rămâne un oraș al contrastelor: cu investiții accelerate în unele zone și stagnare în altele. Diferența dintre sectoare este vizibilă în fiecare zi, de la investițiile în infrastructură și numărul locurilor de parcare, până la accesul la școli și spații verzi. Sectorul 3 poate fi un exemplu că se poate dezvolta rapid, folosind fonduri europene pentru școli, și reabilitări, dar și pentru regenerarea spațiului public și investiții masive în spații verzi.