În această perioadă, colecționarii și pasionații de istorie pot explora fascinanta evoluție a leului românesc, printr-o expoziție dedicată la muzeul Băncii Naționale din Capitală. Această expoziție prezintă o gamă variată de monede, de la cele emise în perioada medievală până la bancnotele moderne din polimer.
Printre exponate se numără și mașinile utilizate în procesul de fabricare a monedelor, iar vizitatorii au ocazia să descopere cum se băteau banii în trecut. De exemplu,
„Vă voi arăta cum se băteau banii pe vremuri. Literalmente erau bătuți. Și acum putem vedea că piesa a fost imprimată pe ambele fețe.”
Un alt aspect interesant este modul în care se numără monedele:
- Monedele de 10 bani sunt introduse într-o cuvă, iar apoi mașina le numără.
- După numărare, acești bani sunt din nou introduși în cuvă și mașina îi rulează în fișicuri.
De asemenea, expoziția include o sală dedicată aurului, unde sunt expuse patru lingouri și câteva monede de aur, având o valoare totală de aproximativ 5 milioane de euro.
Tururile sunt ghidate, oferind publicului ocazia de a descoperi povești mai puțin cunoscute, inclusiv originea numelui „leu”. Se pare că moneda ar fi trebuit să se numească „român”, inspirată de francul francez. Totuși, leul românesc a fost oficializat în lege în 1867, iar denumirea provine de la o piesă de tip taler, cunoscută sub numele de „Leuven Taler”, provenită din Țările de Jos.
Expoziția mai include primele monede românești, bătute în 1868, după urcarea pe tron a Regelui Carol, realizate la Monetăria din Birmingham, precum și primele bancnote de hârtie, tipărite în 1877, inspirate din lucrările artistului Grigorescu.
În anul 1999, când a avut loc eclipsa de soare vizibilă din România, a fost emisă prima bancnotă din polimer, cea de 2.000 de lei, care rămâne foarte căutată de colecționari. De asemenea, vizitatorii pot încerca să ridice un lingou de aur de 13 kilograme, expus în cadrul expoziției.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.