Oameni versus mașini: șefii Raiffeisen și IBM, față în față

Dacă lucrezi într-un birou din București și te-ai întrebat vreodată dacă mâine te înlocuiește un chatbot, ai parte de un răspuns direct de la doi oameni care chiar decid astfel de lucruri. Într-un nou episod din seria „CEO AI Talks”, realizat de Raiffeisen Bank și Economedia, Zdenek Romanek, CEO-ul Raiffeisen Bank România, și Cerasela Baiculescu, CEO-ul IBM România și Moldova, au stat de vorbă despre cum se schimbă relația dintre oameni și inteligența artificială la locul de muncă.

Romanek a rezumat miza cam așa: „Ori câștigi cu AI, ori mori din cauza AI”. Nu foarte liniștitor, recunoaștem, dar el spune că nu e vorba despre frică, ci despre rezistența naturală pe care o avem cu toții la schimbare. Ideea de bază e simplă: fie înveți să folosești unealta asta nouă, fie rămâi în urmă.

Cerasela Baiculescu explică faptul că trecem printr-o schimbare de etapă: de la AI ca simplu asistent digital, la AI ca „agent” care poate rezolva singur sarcini complexe. Practic, tehnologia preia partea operațională, iar omul devine cel care orchestrează totul din spate. Romanek completează cu o formulă simpatică: mai puține „mâini” și mai mult „cap” în joburile de mâine.

Amândoi sunt de acord că responsabilitatea nu se poate automatiza, oricât de deștept ar fi algoritmul. Romanek dă un exemplu clar: chiar dacă ai zece juniori excelenți care lucrează pentru tine, tot tu semnezi raportul final. La fel și cu AI-ul — poate face treaba grea, dar cineva tot trebuie să-și asume rezultatul.

În privința joburilor viitorului, Baiculescu punctează că în IT cresc rapid rolurile legate de big data, machine learning și, din păcate previzibil având în vedere contextul geopolitic actual, cybersecurity. Dar spune clar că tehnologia singură nu ajunge — trebuie dublată de înțelegere de business, altfel rămâi doar cu cifre fără sens.

Un moment interesant din discuție e despre banking. Romanek spune că AI-ul aduce mai multă viteză în servicii și decizii, dar există și situații rare sau complexe unde intervenția umană rămâne obligatorie. Iar când vine vorba despre ce e mai riscant — o eroare de automatizare sau bias-ul uman — răspunsul lui e că o greșeală automatizată poate afecta mulți clienți deodată, în timp ce bias-ul uman produce erori sistematice, la fel de periculoase în felul lor.

Baiculescu vine cu cifre concrete din experiența IBM: și-au propus, prin conceptul „Client Zero”, câștiguri de productivitate de 3,5 miliarde de dolari până în 2025, dar au ajuns de fapt la aproximativ 4,5 miliarde. În HR, spune ea, aproape 94% din procese sunt acum automatizate, ceea ce a lăsat echipele să se concentreze pe educație și dezvoltarea angajaților, nu pe hârtii.

Spre finalul discuției, cei doi se întreabă reciproc ce nu ar delega niciodată către AI. Romanek e ferm: deciziile bazate pe valori și pe identitate rămân strict umane — AI-ul poate genera opțiuni, dar alegerea finală trebuie să fie a omului. Baiculescu completează că deciziile strategice implică etică și responsabilitate, lucruri pe care, cel puțin deocamdată, niciun algoritm nu le poate suplini.

Concluzia discuției, dincolo de sloganuri: AI-ul schimbă joburile, nu neapărat le desființează, iar cei care câștigă vor fi cei care învață continuu să lucreze alături de el, nu împotriva lui.

Sursă: G4Media.ro