Mașini vechi interzise în centru: a mai fost încercat de două ori

Ciprian Ciucu a anunțat că vrea să scoată treptat mașinile vechi și poluante din zona centrală a Capitalei, până în 2032. Ideea sună a noutate, dar dacă ești bucureștean de ceva vreme, probabil ai un déjà-vu puternic — pentru că tot acest scenariu „hai să curățăm aerul de rable” s-a mai jucat de două ori în ultimii ani, și de fiecare dată s-a terminat prost pentru administrație.

Planul lui Ciucu prevede eliminarea etapizată, timp de cinci ani începând din 2027, a mașinilor foarte vechi și foarte poluante din zona istorică a orașului — nu tot centrul delimitat de inelul central, ci nucleul vechi, acolo unde poluarea e cea mai concentrată. „Ceea ce vă propunem este ca, începând cu anul 2027, timp de cinci ani, să eliminăm, etapizat, mașinile foarte poluante și foarte vechi din zona centrală a Bucureștiului”, a spus primarul general, explicând că zona vizată inițial e cea identificată de experți ca fiind cea mai afectată de poluare, nu centrul „la modul general” pe care îl avem noi în minte.

Miza e uriașă: potrivit unui raport prezentat de Primăria Capitalei, aproape 1,3 milioane de mașini vechi și poluante sunt înmatriculate în București și Ilfov. Din acestea, 461.251 sunt Non-Euro, Euro 1, Euro 2 sau Euro 3, iar 835.856 sunt Euro 4 — adică mașini cu peste 15 ani vechime. Pus cap la cap, asta înseamnă aproape jumătate (circa 45%) din cele 2.867.404 de vehicule înregistrate în cele două județe, conform datelor RAR din 2025.

Primul val, pe vremea lui Oprescu

Povestea reglementărilor anti-poluare în București nu începe acum. Primele încercări, destul de timide, datează din mandatul lui Sorin Oprescu: în 2010, Consiliul General a aprobat un Program Integrat de Gestionare a Calității Aerului, cu 43 de măsuri — de la interzicerea staționării pe prima bandă a arterelor mari, la tarife de parcare mai mari în zona centrală și acces cu taxă pentru camioanele de peste 5 tone. Din toate astea, până la alegerile din 2016 s-au aplicat efectiv doar spălarea bulevardelor cu jet de apă și taxa pentru camioane. Restul au rămas, cum se spune, „pe hârtie”.

Taxa Oxigen a Gabrielei Firea, abrogată după doar cinci luni

Cea mai serioasă tentativă a venit în mandatul Gabrielei Firea. În februarie 2018, Primăria a pus în dezbatere un plan de calitate a aerului cu taxă de acces în centru, iar un an mai târziu ideea a prins contur concret prin proiectul „Oxigen”. Pe 24 octombrie 2019, Consiliul General a votat, cu 31 de voturi (PNL și USR împotrivă), introducerea unei viniete electronice pentru mașinile sub Euro 5: 15 lei pe zi pentru Non-Euro, Euro 1 și Euro 2, respectiv 5 lei pe zi pentru Euro 3 și Euro 4. S-a creat și o Zonă de Acțiune pentru Calitatea Aerului, unde accesul mașinilor Non-Euro, Euro 1 și Euro 2 urma să fie interzis complet, cu planuri de extindere a interdicțiilor la nivelul întregului oraș din 2022 și 2024.

Aplicarea era programată pentru 1 ianuarie 2020, amânată apoi pentru 1 martie. Dar cu doar câteva zile înainte de termen, pe 25 februarie 2020, Gabriela Firea a anunțat că renunță la vinietă, invocând o consultare online în care, spunea ea, din peste 15.000 de mesaje primite, circa 90% cereau renunțarea la taxă. „Vom anula vinieta, dar proiectul mare Oxigen va merge în continuare. Nu mă consider înfrântă. Dacă nu am putut scoate din trafic rablele prin această taxă, ne dorim să le scoatem prin acord cu cetățenii”, declara atunci fostul primar general. Pe 23 martie 2020, Consiliul General a abrogat oficial hotărârea, cu 35 de voturi pentru și 8 abțineri, iar cele aproximativ 1.600 de viniete deja cumpărate au fost returnate.

Nicușor Dan, de la critic la tatonări fără finalizare

Înainte să devină primar general, Nicușor Dan criticase taxa Oxigen, considerând-o mai degrabă un gest de imagine decât o măsură cu impact real. Ajuns la conducerea Capitalei, a anunțat în mai 2021 un studiu și o licitație pentru un nou plan de calitate a aerului. În iunie 2022 a apărut în spațiul public un proiect pentru o zonă cu emisii reduse pe toate drumurile din București, cu tarife propuse între 20 de lei pe zi și 5.500 de lei pe an pentru cele mai poluante mașini — însă Primăria Capitalei a precizat ulterior că proiectul nu fusese inițiat și nici susținut de primarul general.

A existat și un Plan de Acțiune pentru un Oraș Verde, realizat împreună cu BERD în cadrul programului Green Cities, la care Capitala a aderat în 2022, și care prevedea tot o zonă cu emisii reduse. Planul a ajuns în consultare publică în 2025, dar până acum nicio astfel de zonă nu a fost efectiv instituită în București.

Așadar, ideea lui Ciucu nu e chiar nouă — e, mai degrabă, a treia încercare serioasă de a rezolva o problemă veche de peste un deceniu. Rămâne de văzut dacă de data asta planul va rezista presiunii publice mai mult de cinci luni, cât a durat varianta Firea, sau dacă va avea aceeași soartă ca proiectele rămase doar pe hârtie.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)