Legea referendumului din București a fost adoptată taci…

Legea care reglementează implementarea referendumului votat de cetățenii Bucureștiului pe data de 24 noiembrie 2024 a fost adoptată tacit de Senat pe 3 martie 2026. Această lege stabilește modul în care se va determina bugetul Primăriei Generale și al primăriilor de sector.

În cadrul referendumului inițiat de fostul primar general, Nicușor Dan, locuitorii Capitalei au fost întrebați dacă sunt de acord ca „Repartizarea între Primăria Municipiului București și primăriile de sector a taxelor și impozitelor să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului București”. Răspunsul cetățenilor a fost un DA în proporție de 64,39%.

Propunerea legislativă a fost avansată de Cătălin Drulă în anul 2025, iar termenul de 60 de zile pentru aprobarea tacită a expirat pe 3 martie 2026. Este important de menționat că acest proiect de lege nu a fost dezbătut în Senat.

Cătălin Drulă a declarat că, deși legea a trecut de Senat, aceasta nu a fost discutată în comisiile de specialitate, în ciuda solicitărilor USR de a fi inclusă pe ordinea de zi a plenului.

Drulă a acuzat partidele PSD și PNL de lipsa dorinței de a dezbate acest proiect legislativ, subliniind că „comisiile de specialitate nu s-au pronunțat asupra acestei legi. A expirat termenul de 60 de zile și legea a trecut fără vot. Colegii mei din Senat au luptat pentru ca această lege să fie discutată, dar nu au avut succes.”

Fostul președinte USR a făcut un apel către PSD și PNL, cerând ca proiectul legislativ să fie dezbătut și votat în Camera Deputaților. „Fac un apel la PSD și PNL să o punem în dezbatere de urgență, să o votăm, astfel încât această problemă majoră a bugetului Bucureștiului să fie rezolvată odată pentru totdeauna.”

Ce prevede legea pentru bugetul Capitalei

În forma propusă de inițiator, Cătălin Drulă, proiectul legislativ aduce modificări importante la Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Dacă legea va rămâne în forma actuală, următoarele taxe și impozite plătite de locuitorii Capitalei vor fi incluse în bugetul PMB:

Impozitul pe clădiri și taxa pe clădiri
Impozitul pe teren și taxa pe teren
Impozitul pe mijloacele de transport
Taxa pentru servicii de reclamă și publicitate
Impozitul pe spectacole
Taxa pentru divorț pe cale administrativă
Impozitele și taxele locale aferente masei patrimoniale fiduciare

Legea stipulează, de asemenea, că majorările datorate întârzierilor în plata acestor taxe vor reveni bugetului Bucureștiului. La acestea se adaugă și taxele judiciare de timbru.

Referitor la bugetul sectoarelor din Capitală, legea prevede că „veniturile din impozite și taxe locale, taxe judiciare de timbru, amenzi și impozitul pe venit încasat se repartizează în parte către sectoarele municipiului București, prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București.”

Criteriile de repartizare a bugetului

Repartizarea bugetului se va face pe baza unor criterii precum:

Suprafața subdiviziunii unității administrativ-teritoriale
Populația
Proiecte de investiții cu implicații majore pentru municipiul București
Proiecte de investiții ale sectorului
Asigurarea cofinanțării proiectelor
Gradul de colectare realizat în anul anterior
Alte criterii stabilite prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București

Astfel, proiectul legislativ are potențialul de a transforma semnificativ modul în care se gestionează bugetul Capitalei, aducând o mai bună organizare și transparență în utilizarea fondurilor publice.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.