Istoria captivării sălbăticiunilor în București: Prima cezariană la o leoaică în socialism

Până la instaurarea regimului comunist, marile parcuri ale Bucureștiului, precum Cișmigiu, Herăstrău și Carol, adăposteau mici menajerii cu animale sălbatice, cum ar fi lupi, urși, vulpi și castori. Totuși, abia în 1955 a fost înființat “Colțul Zoologic Băneasa”, sub auspiciile Gospodăriei Comunale din cadrul Sfatului Popular al Municipiului București.

Înainte de a avea o Grădină Zoologică de stat, boierii din vechiul București își țineau animale exotice în curțile lor. Un exemplu notabil este menajeria lui Take Ionescu, care, în jurul anului 1900, a creat un colț zoologic în curtea palatului său din centrul orașului. Prima sa soție, Bessie Richards, avea grijă de câțiva câini, căprioare, un urs și o maimuță cunoscută pentru temperamentul său agresiv, conform relatărilor unei profesoare de limbi străine din acea perioadă.

Maimuța Armina, cunoscută pentru furia sa, reușea adesea să rupă gratiile cuștii în care era ținută, provocând panică în rândul vecinilor. De fiecare dată când scăpa, un polițist familiarizat cu animalul era chemat să o readucă acasă, iar interacțiunile lor erau adesea amuzante.

Un alt animal deosebit din menajeria lui Ionescu era Bruin, un urs caucazian care, la un moment dat, a intrat peste doamnele care se aflau la ceai, provocând panică. Cu timpul, Bruin a devenit tot mai greu de îngrijit, iar stăpânul său l-a dus la Sinaia, unde a fost amenajată o mică grădină zoologică.

Între 1955 și 1959, animalele din parcurile bucureștene au fost relocate în “Colțul Zoologic Băneasa”, care s-a deschis oficial pe 1 mai 1959, coincizând cu ziua internațională a muncii. Trei ani mai târziu, în 1962, acest loc a obținut statutul oficial de Grădină Zoologică și a fost inclus în Anuarul Internațional al Grădinilor Zoologice.

În 1970, o leoaică din Băneasa a născut prin cezariană, marcând prima intervenție chirurgicală de acest tip din România. Biologii și medicii veterinari au lucrat împreună pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale animalelor, iar dr. Nicolae Micu a fost o figură cheie în această evoluție, dedicându-se îngrijirii animalelor timp de 40 de ani.

În prezent, Grădina Zoologică Băneasa găzduiește aproximativ 1000 de animale din 100 de specii, inclusiv mamifere, păsări și reptile. Recent, a fost implementat un sistem fotovoltaic, cu 178 de panouri instalate pe acoperișurile clădirilor administrative.

Cu toate acestea, grădina zoologică a fost subiectul unor critici, unii susținând că vizitarea acesteia nu este o experiență educativă, ci mai degrabă o formă de suferință pentru animale. Jurnalista Liana Alexandru a subliniat că, deși părinții își duc copiii să învețe despre animale, condițiile în care acestea sunt ținute sunt inacceptabile.

În plus, în București există menajerii ilegale, cum ar fi cea a lui Nuțu Cămătaru, unde au fost descoperite animale protejate, iar legislația interzice creșterea animalelor în oraș, cu excepția celor de companie. Această situație ridică întrebări serioase despre responsabilitatea autorităților în protejarea animalelor și reglementarea acestor activități.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul b365.ro și poate fi vizualizată direct aici.