Insolvența STB, respinsă de tribunal din lipsă de acte

Ei bine, s-a complicat treaba cu insolvența STB. Tribunalul București a respins pe 18 august cererea depusă de Societatea de Transport București, motivul fiind unul cât se poate de birocratic: nu au fost depuse toate documentele necesare. Practic, exact genul de moment în care te uiți la ceas și îți dai palme peste frunte.
Primarul general Ciprian Ciucu a reacționat aproape imediat pe Facebook, vizibil luat prin surprindere de decizie. “Neașteptat. Tribunalul a respins cererea de intrare în insolvență depusă de către STB. Motivația? Lipsă de documente”, a scris el, adăugând că a discutat cu conducerea companiei, care se jură că a verificat documentele de șapte ori și că cererea a fost completă. Ciucu a mai spus că au fost cinci dosare opisate și că nimeni în sală nu a invocat vreo lipsă, motiv pentru care speră ca STB să atace decizia în instanță.
Vestea bună, sau proasta, în funcție cum privești lucrurile, e că hotărârea poate fi contestată în termen de șapte zile de la comunicare. Așa că nu, povestea nu s-a terminat aici.
În paralel, mai există un dosar separat, deschis chiar de creditorii STB, înregistrat la Tribunalul București din 22 iulie, la doar o zi după ce Consiliul General a aprobat primul pas către insolvență. Șase firme apar acolo drept creditori: Ganzair Compressor Tehnic SRL, Pro Tyres SRL, Ramco SRL, Romanian Security Systems SRL, Terra Palfinger SRL și BMF Grup Soluții Integrate SRL. Primul termen în acest dosar e stabilit pentru 10 noiembrie 2026, așa că, dacă STB nu face apel la decizia din 18 august sau dacă apelul e respins, discuția despre insolvență se va relua acolo.
Ca să înțelegem cum s-a ajuns aici, merită să ne întoarcem puțin în timp. Pe 21 iulie, Consiliul General al Municipiului București a aprobat, la propunerea lui Ciprian Ciucu, primul pas pentru declanșarea insolvenței STB. Cei doi consilieri desemnați în Adunarea Generală a Acționarilor, Marian Artimon (PSD) și Mitu Răzvan Aurel (PNL), au fost mandatați să ceară oficial conducerii companiei declanșarea procedurii.
În ședința respectivă, Ciucu a enumerat trei cauze pentru situația financiară critică a STB, care are datorii de peste 1,7 miliarde de lei. Prima ține de anul 2020, când contribuțiile angajaților STB către ANAF nu mai erau plătite, banii fiind folosiți pentru capitalizarea a 22 de companii municipale înființate în 2019. Așa s-a acumulat peste 1 miliard de lei, sumă care a început să producă penalități. A doua cauză, spune primarul, e legată de funcționarea defectuoasă și politizarea ADI TPBI, asociația care ar fi trebuit să regleze transportul public. A treia ține de managementul STB și, cum a spus Ciucu, de “frica de sindicat” care ar fi împiedicat luarea unor decizii corecte pentru companie.
Primarul general a vorbit despre un fel de “faliment neoficial”, mascat ani de zile prin subvenții și prin menținerea artificială în viață a companiei de transport public din Capitală. Practic, STB ar fi funcționat mult timp pe credit, doar că factura a venit acum, iar tribunalul, cel puțin pentru moment, nu a fost dispus să o proceseze din motive de dosar incomplet.
Sursă: Buletin de București (buletin.de)
Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.