Incineratorul de nămol de la Glina, un proiect de 55 de milioane de euro, în probe

Primăria Municipiului București a comunicat, la solicitarea unui organism de presă, că incineratorul de nămol de la Glina, o componentă crucială a infrastructurii de tratare a apelor uzate, a fost finalizat, recepționat și funcționează în regim operațional de probă.

În răspunsul oficial, municipalitatea subliniază că instalația respectă normele de mediu, afirmând că

„operatorul Apa Nova București asigură funcționarea Incineratorului, după preluarea acestuia în concesiune, în regim de funcționare operațională de probă”

.

Aceste întrebări au fost adresate municipalității în urma unui interviu recent, în care directorul Apa Nova, Mădălin Mihailovici, a menționat că

„Eu nu am văzut în București să ne dăm cu barca. Sistemul este pregătit întotdeauna, însă Primăria Generală va avea nevoie de investiții suplimentare”

.

De asemenea, PMB a afirmat că nu au fost raportate defecțiuni înainte de recepție și că, în perioada de garanție, constructorul este obligat să remedieze eventualele probleme apărute.

Valoarea totală a lucrărilor pentru incinerator depășește 272 de milioane de lei fără TVA, fiind finanțate printr-un proiect major european, echivalentul a aproape 55 de milioane de euro.

Funcționarea incineratorului de la Glina

În cadrul unei stații de epurare a apelor uzate, cum este cea de la Glina, procesul de tratare generează cantități semnificative de nămol, rezultat din separarea impurităților. Dacă acest nămol nu este tratat, poate deveni o sursă de poluare.

Incineratorul de nămol reprezintă o instalație specializată care arde nămolul deshidratat, transformându-l în cenușă și gaze tratate. Aceasta aduce multiple beneficii, inclusiv:

• Reducerea volumului de deșeuri care necesită depozitare;
• Neutralizarea riscurilor biologice și a mirosurilor;
• Valorificarea cenușii în industrii precum cimentul sau construcțiile.

În practică, gazele de ardere rezultate sunt utilizate pentru recuperarea căldurii la Stația de Epurare Glina, care este folosită atât în procesul de uscare și ardere a nămolului, cât și pentru generarea de energie electrică.

PMB a explicat că

„Conceptul de incinerator de nămol este uneori perceput în mod eronat ca fiind asociat cu riscuri de mediu, însă soluția tehnică adoptată a fost fundamentată pe o analiză detaliată a impactului asupra calității aerului, inclusiv în raport cu zonele locuite din proximitate – Glina și Popești-Leordeni”

.

Provocările întâmpinate

În ciuda viziunii optimiste a municipalității, Apa Nova București, compania responsabilă de operarea instalației, a descris o situație mai complexă. Mădălin Mihailovici a declarat că

„Acum suntem în perioada de ‘defect notification’, după ce constructorul a terminat lucrările. Acum se fac reglajele și funcționează, să spunem, bine”

.

Directorul a recunoscut că incineratorul are probleme și că se efectuează lucrări de corecție.

„Avem echipe pregătite la incineratoare similare în Franța, dar așteptăm să se termine perioada de ‘defect notification’ și vom face upgrade-urile și vom aplica noile tehnologii”

, a explicat el.

Stadiul actual al nămolului de la Glina

Mihailovici a confirmat că Primăria Generală a solicitat o prelungire a perioadei de „defect notification”, având în vedere că

„legislația de mediu în Europa s-a schimbat între timp”

. În prezent, nămolul rezultat este valorificat doar parțial, fiind transportat și utilizat în agricultură.

„Pe viitor, vom demara discuții cu fabricile de ciment, ca cenușa rezultată de la incinerator să fie folosită la realizarea betonului necesar investițiilor din infrastructură”, a adăugat directorul Apa Nova.

Contextul investițional

În anii anteriori, proiectul de la Glina a fost subiectul unor dispute politice. Fostul primar general a subliniat că investiția a fost finalizată după 48 de ani de amânări, cu sprijinul fondurilor europene și al Băncii Mondiale. De asemenea, fostul primar a revendicat meritul pentru deblocarea proiectului în 2016, afirmând că în mandatul său incineratorul era realizat în proporție de 85%.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.