Impactul unui cutremur major asupra Bucureștiului: Perspectivele inginerului Matei Sumbasacu
Întrebările legate de impactul unui cutremur major asupra Bucureștiului sunt firești și îngrijorătoare: “Cum ar arăta orașul nostru în cazul unui seism similar cu cel din 1977? Câte vieți ar putea fi pierdute? Suntem în siguranță acasă, la locul de muncă sau pe stradă?” Acestea sunt gânduri pe care mulți dintre noi le avem atunci când ne gândim la riscurile seismice.
Deși ne dorim răspunsuri clare, este imposibil să prezicem cu exactitate când va avea loc următorul cutremur major, câte clădiri vor ceda sau câți oameni vor fi prinși sub dărâmături. Această incertitudine ne face adesea să evităm subiectul sau să ne spunem povești despre cât de sigure sunt locuințele noastre.
Un aspect cert este că moștenirea vulnerabilității seismice ne afectează încă, la aproape 48 de ani de la decizia lui Nicolae Ceaușescu de a suspenda lucrările de consolidare a clădirilor afectate de cutremurul din 1977. Atunci, 56 de secunde de tremur au dus la pierderea a aproape 1.600 de vieți, majoritatea în Capitală, și la rănirea a peste 11.300 de persoane.
Matei Sumbasacu, inginer specializat în cutremure și fondator al Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic, subliniază că, având în vedere fondul construit vulnerabil și dezvoltarea imobiliară haotică, scenariile pentru București sunt alarmante. “Putem să ne gândim la vulnerabilitatea fondului construit în 1977, unde clădirile vechi și cele afectate de cutremurele anterioare reprezentau o mare parte din bilanțul final al colapsurilor. Acum, avem clădiri mai înalte, construite înainte de 1940, care sunt afectate de cutremurele din 1940 și 1977, iar numărul acestora se ridică la câteva mii. Într-un scenariu sumbru, ne putem aștepta la peste 100 sau chiar 200 de clădiri care ar putea ceda, dar nu putem ști cu certitudine. Este important de menționat că nu toate clădirile cu bulină vor ceda; există și clădiri noi care ar putea avea probleme, deși acestea sunt excepții”, explică Sumbasacu.
Conștientizarea riscurilor seismice în rândul bucureștenilor a crescut în ultimii ani. Acțiunile de informare, începând din 2017, au avut un impact semnificativ, iar tot mai mulți cetățeni devin conștienți de problemele legate de seisme. Este adevărat că publicul este segmentat; generațiile tinere, care nu au trăit cutremurul din 1977, au acces la informații și sunt mai deschise la discuții despre riscurile seismice, în timp ce generațiile mai în vârstă pot fi influențate de mituri și dezinformări.
Printre cele mai răspândite mituri se numără ideea că unele clădiri sunt construite pe role sau bile, ceea ce le-ar face invulnerabile la mișcările seismice. Aceasta este o iluzie, deoarece acest sistem nu există în clădirile construite înainte de 1977. De asemenea, există credința că o clădire care a fost afectată de un cutremur anterior este mai sigură, dar realitatea este că o clădire nouă este, de obicei, mai bine pregătită pentru a face față unui seism.
În concluzie, pentru cei care caută o locuință, este esențial să fie conștienți de riscurile seismice. O clădire nouă poate oferi o siguranță mai mare, dar este important ca cei care doresc să achiziționeze sau să închirieze o locuință într-un imobil vechi să colaboreze cu un expert tehnic. Aceștia pot evalua starea clădirii și pot oferi sfaturi utile pentru a evita eventualele probleme legate de cutremure.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.