Ilfov lasă situl roman „La Comoară” pe mâna betoanelor

Dacă ați crezut că povestea cu „Necropola Residence” din Buftea a fost un accident izolat, Ilfov vine cu o continuare care sună suspect de familiar. De data asta vorbim despre situl arheologic „La Comoară” din Ciolpani, unde Consiliul Județean Ilfov urmează să decidă, în ședința de marți, 13 octombrie, că nu vrea să cumpere un teren de 2,52 hectare aflat chiar în perimetrul protejat.

Ca să fie clar despre ce bani vorbim: patru oferte de vânzare a unor cote indivize din acest teren au ajuns pe masa administrației județene, însumând cele 25.200 de metri pătrați. Prețul total cerut este de aproape 882.000 de euro, adică în jur de 35 de euro pe metru pătrat. Nu e o sumă neglijabilă, dar nici exagerată pentru un sit arheologic listat ca monument istoric.

Defalcat pe cote, lucrurile arată așa: o cotă de 2.602 mp (10,32% din teren) costă 91.000 de euro (476.000 lei), cea mai mare bucată — 18.598 mp, adică 73,80% din suprafață — vine cu un preț de 650.930 de euro (3.410.875 lei), o altă cotă de 2.412 mp (9,57%) costă 84.420 de euro (442.360 lei), iar ultima, de 1.588 mp (6,30%), este evaluată la 55.580 de euro (291.240 lei). Trei dintre aceste cote aparțin unor societăți cu același administrator, iar una singură e în proprietatea unei persoane fizice.

Proiectul de hotărâre nu explică de ce CJ Ilfov renunță la dreptul de preempțiune, iar nici Ministerul Culturii nu s-a grăbit să exercite acest drept. Practic, nimeni nu vrea să pună mâna în buzunar ca să salveze situl, deși asta nu înseamnă automat că terenul scapă de orice protecție — fiind pe lista monumentelor istorice, viitorul proprietar va avea nevoie de certificate de descărcare arheologică înainte să construiască ceva acolo. Doar că, așa cum am văzut și la Buftea, aceste certificate se eliberează de obicei fără cercetări recente la fața locului.

Dacă proiectul trece marți, neexercitarea dreptului de preempțiune rămâne valabilă până la finalul lui 2026, conform Legii 422/2001. Practic, cine vrea să cumpere terenul anul acesta nu va mai întâmpina obstacole administrative din partea autorităților.

Situl de la Ciolpani nu e un loc oarecare. Se află la marginea estică a pădurii Scroviștea, lângă satul Izvorani, pe un bot de terasă între Lacul Ciurii și Valea Teiului, și e înscris pe lista monumentelor istorice cu codul IF-I-s-B-15170. Arheologii au identificat aici urme din epoca romană (secolele II-III d.Hr.) și din epoca migrațiilor (secolele IV-V d.Hr.) — fragmente de borcane lucrate manual, străchini, amfore de import și, în urma cercetărilor din 2011, chiar bucăți de chirpici ars, posibil rămase de la locuințele din acea perioadă.

Toată chestia asta sună dureros de cunoscut pentru oricine a urmărit ce s-a întâmplat la Buftea, pe malul lacului Buciumeni. Acolo, Ministerul Culturii, Consiliul Județean Ilfov și Primăria Buftea au refuzat pe rând să-și exercite dreptul de preempțiune asupra unui teren unde se aflau ruinele Bisericii Cârna — cea mai veche așezare bisericească din zonă — și un cimitir medieval. Rezultatul: un cartier rezidențial, numit chiar „Necropola Residence”, cu fundații turnate direct peste un perimetru în care săpăturile din anii ’80 scoseseră la iveală morminte, schelete fără coșciug, podoabe și monede vechi.

Rămâne de văzut dacă „La Comoară” va urma același destin sau dacă, de data asta, cineva din administrație va decide că istoria merită mai mult decât un calcul rapid pe metru pătrat.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)