Bucuresti

Iașul se grăbește cu trenul metropolitan, noi ce facem?

⏱ 4 min de citit

Nu, nu e un articol despre metroul bucureștean de data asta, dar merită atenția voastră pentru că e genul de poveste care ne arată cum stă România la capitolul “ne mișcăm repede cu proiectele de transport”. Spoiler: nu prea bine, nici la Iași, nici aiurea.

Asociația Moldova Vrea Infrastructură a tras un semnal de alarmă către Primăria Iași și Asociația Metropolitană de Transport Public Iași, cerând lansarea urgentă a licitațiilor pentru trenul metropolitan al orașului. Motivul? Ceasul bate, iar termenele nu stau pe loc.

Proiectul e descris de asociație drept un fel de “vedetă” a Masterplanului Metropolitan Iași, documentul strategic făcut cu sprijinul Băncii Mondiale și aprobat în aprilie 2026 de Adunarea Generală a Asociației Zona Metropolitană Iași. Practic, toată lumea a zis da, acum rămâne să se și întâmple.

Problema e că până la termenul limită de 31 decembrie 2029 mai sunt vreo 37 de luni, iar durata de execuție prevăzută în documentația tehnică e mai lungă decât atât. Asociația spune clar: diferența nu se mai poate recupera decât pornind acum, în paralel, toate procedurile de achiziție. Ministerul și-a făcut treaba, a avizat proiectul, dar restul e la mâna autorităților locale, iar pentru cele mai complicate și riscante componente — trenurile și stațiile — nu a fost anunțată până acum nicio procedură publică.

Exemplul dat de ieșeni e chiar din curtea vecină, la Cluj, unde lucrurile au durat mai mult decât s-a sperat inițial. Adrian Covăsnianu, președintele Asociației Moldova Vrea Infrastructură, a explicat situația fără menajamente: Clujul a licitat cu un an înainte să aibă banii semnați și, chiar și așa, după un an și jumătate încă are contracte nesemnate. Iașul, spune el, are și mai puțin timp la dispoziție decât îi cere execuția efectivă, iar fiecare lună pierdută acum e o lună în care trenul metropolitan nu va circula.

Soluția propusă de asociație e ca autoritatea metropolitană să lanseze în SEAP, cu clauză suspensivă, procedurile pentru achiziția celor patru rame electrice (plus mentenanța lor), pentru stații, puncte de oprire și pasaje, dar și pentru serviciile de supervizare a lucrărilor.

Ca să vă faceți o idee despre amploare: proiectul valorează aproximativ 1,26 miliarde de lei și prevede 23 de stații și puncte de oprire, trei pasaje rutiere, patru pasaje pietonale și electrificarea liniei Socola–Holboca, pe lângă cele patru rame electrice. Cererea de finanțare a fost depusă chiar în ultima zi posibilă, pe 30 iunie, prin Programul Transport 2021–2027, iar termenul de implementare rămâne fix 31 decembrie 2029.

Studiul de fezabilitate a fost realizat de TPF Inginerie SRL, printr-un contract de 6.682.867 de lei. Planul tehnic prevede modernizarea unei rețele feroviare existente pe 55 de kilometri, la care se adaugă un tronson complet nou, între Aroneanu și Vlădiceni, de 10,5 kilometri, menit să ducă pasagerii direct spre aeroport.

Într-o primă fază, trenul metropolitan ar urma să folosească rețeaua deja existentă, pe rutele Podu Iloaiei-Iași-Ungheni și Iași-Ciurea. Abia ulterior vine partea grea: construirea de linii noi pe ruta Holboca-Aeroportul Internațional Iași-Aroneanu, pentru a completa al treilea traseu metropolitan, care ar lega Podu Iloaiei de aeroport prin Iași și Holboca.

E genul de proiect la care te uiți și te întrebi dacă nu cumva noi, bucureștenii, ar trebui să ne batem mai des obrazul cu astfel de comparații — nu ca să ne consolăm că “și la Iași e la fel”, ci ca să vedem cum arată, de fapt, o cursă contra cronometru cu birocrația românească atunci când e vorba de infrastructură de transport.

Sursă: Club Feroviar (clubferoviar.ro)

Citește și

DeBucuresti este partener LIXRA Media Intelligence Network