Harta căldurii în București: Temperaturile extreme și impactul asupra locuitorilor

Bucureștiul se confruntă cu o creștere rapidă a numărului de zile tropicale, caracterizate prin temperaturi ce depășesc 30°C, precum și a nopților tropicale, în care termometrele indică valori mai mari de 20°C. Această tendință îngrijorătoare se preconizează că se va intensifica în deceniile următoare, conform unui studiu recent.

Un raport elaborat de o fundație de specialitate subliniază faptul că lucrătorii care își desfășoară activitatea în aer liber, persoanele fără adăpost și cei care locuiesc în condiții precare sunt expuși unui risc crescut din cauza caniculei. Studiul evidențiază că temperatura aerului și a suprafeței tinde să fie mai ridicată în zonele centrale ale Bucureștiului, dar se pot observa și variații semnificative în funcție de utilizarea terenului.

Temperaturi extreme în lunile de vară

În perioada estivală, adică în lunile iunie, iulie și august, temperatura medie depășește 35°C, iar în luna iulie, cea mai călduroasă, valorile medii la suprafață depășesc 40°C în întreaga capitală. Zonele verzi, cum ar fi parcurile și lacurile, mențin temperaturi mai scăzute, între 25-28°C, demonstrând importanța acestora în atenuarea efectului de insulă de căldură urbană și în sporirea rezilienței față de temperaturile extreme.

Riscurile pentru populație

Pe parcursul verii, mai mult de 50% din suprafața Bucureștiului este expusă unui risc mare și foarte mare de temperaturi extreme și valuri de căldură, ceea ce corespunde cu modificările antropolitice ale orașului. Doar zonele adiacente parcurilor și lacurilor, precum și cele cu locuințe de 1-2 etaje și grădini, sunt mai puțin afectate de acest risc termic.

Proiecții climatice pentru viitor

De la începutul secolului XX, temperatura maximă în București a crescut constant, atingând valori record după anul 2000. Valurile de căldură devin din ce în ce mai frecvente, iar durata acestora se extinde, o tendință ce va continua până la finalul secolului în sudul României. Evoluția temperaturii aerului în următoarele decenii poate fi estimată pe baza unor scenarii climatice care iau în considerare încălzirea globală, demografia și dezvoltarea economică.

Scenariile de concentrație reprezentativă (RCP) sunt utilizate pentru a modela posibilele evoluții climatice până în anul 2100. La începutul secolului XX, mediile anuale erau de aproximativ 10-12°C, iar după anul 2000 au depășit constant 12°C, atingând chiar 14°C.

Impactul asupra sănătății publice

Mortalitatea cauzată de valurile de căldură și temperaturile extreme este estimată să crească semnificativ până la sfârșitul secolului, Bucureștiul fiind pe locul al treilea între capitalele europene în ceea ce privește această creștere, după Istanbul și Atena. Persoanele vulnerabile, cum ar fi cei care lucrează în condiții dificile sau cei care locuiesc în adăposturi informale, sunt cele mai afectate.

Autoritățile sunt încurajate să adopte măsuri integrate pentru a proteja populația urbană de efectele caniculei, inclusiv implementarea de soluții bazate pe natură, extinderea spațiilor verzi și adaptarea infrastructurii publice la condiții climatice extreme. Este esențial ca toate persoanele, în special cele aflate în situații de vulnerabilitate, să aibă acces la apă și resurse necesare pentru a face față acestor provocări climatice.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul adevarul.ro și poate fi vizualizată direct aici.