Explozia din Rahova: Dezinformarea și impactul său în mediul online

Explozia devastatoare din Rahova, care a dus la pierderea a trei vieți și la strămutarea a zeci de familii, a fost rapid folosită ca un pretext pentru răspândirea dezinformării pe platformele de socializare. Deși numărul postărilor cu informații false a fost relativ scăzut, efectul teoriilor conspiraționiste, cum ar fi zvonurile despre moartea fiului directorului SRI sau pretențiile legate de urme de material exploziv, a fost amplificat prin acțiuni coordonate, conform unei analize recente.

Fiecare tragedie transformată în teorie a conspirației, fiecare instituție discreditată prin insinuări nefondate și fiecare moment de criză exploatat pentru a semăna neîncredere contribuie la erodarea treptată a capacității noastre colective de a răspunde eficient provocărilor reale cu care ne confruntăm ca societate.

Analiza dezinformării

Organizația a analizat 13.899 de postări publice de pe diverse rețele sociale, canale de știri online, bloguri și forumuri. Datele au fost colectate de pe platforme precum TikTok, Bsky, Meta, LinkedIn, Reddit, X și YouTube, incluzând 325 de canale media online și 20 de bloguri și forumuri.

Din totalul postărilor analizate, doar 1,28% au conținut elemente de dezinformare, concentrându-se pe două teme principale: “Controverse, politizare și dezinformare” și “Neglijență instituțională, responsabilitate și eșec al guvernanței”.

Impactul dezinformării

Chiar dacă volumul dezinformării a fost scăzut, impactul acestor postări s-a menținut ridicat, ajungând la milioane de utilizatori unici, inclusiv în zilele imediat următoare tragediei. „Reach”-ul unei postări se referă la numărul total de persoane unice care au văzut acea postare, indicând expunerea utilizatorilor la conținutul respectiv.

Graficul analizei arată că numărul de postări zilnice cu dezinformări a atins un maxim pe 18 octombrie, la o zi după producerea tragediei, iar „reach”-ul acestor postări a atins același apogeu. După această dată, deși numărul postărilor cu dezinformări a scăzut, „reach”-ul a rămas constant la un nivel ridicat.

Răspândirea narațiunilor false

Un exemplu de dezinformare a fost pagina de Facebook „Mănăstirea Vlădiceni”, care are 204.000 de urmăritori și a distribuit un articol cu titlul „S-au găsit urme de material exploziv în blocul din Rahova? Detalii OFICIALE de ultimă oră de la Parchet”. Deși articolul menționa clar că nu au fost găsite urme de explozibil, titlul a sugerat o amenințare iminentă, generând panică.

Pagina de Facebook îndrepta utilizatorii către un website oficial al mănăstirii din Iași, care a precizat că nu deține o astfel de pagină și că există cel puțin șapte pagini care folosesc abuziv identitatea sa. Mănăstirea a reclamat aceste abuzuri către instituțiile competente.

În comentariile de pe pagina respectivă, utilizatorii erau direcționați către un site despre care s-a descoperit că a copiat articole dintr-o publicație rusă. De asemenea, site-ul a primit fonduri de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

Analiza a identificat 46 de pagini de Facebook cu conținut identic, care promovează exclusiv acest site și care cumulează peste 15,3 milioane de urmăritori. Aceste pagini folosesc imagini generate cu inteligență artificială și titluri bait pentru a atrage trafic și a alimenta speculațiile publicului.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.