⏱ 2 min de citit
Bucureștiul s-a oprit pentru câteva clipe. Mircea Lucescu, cel mai mare antrenor pe care l-a dat România vreodată, ne-a părăsit pe 7 aprilie, la 80 de ani, la Spitalul Universitar din Capitală. Complicații cardiace severe, după ce fusese internat de pe 29 martie, când leșinase la antrenament.
Pentru noi, bucureștenii, Mircea Lucescu a fost mai mult decât un antrenor legendar cu 35 de trofee în vitrină. A fost omul care ne-a învățat că poți să fii de aici și să cucerești Europa. Că poți să pleci din Ștefan cel Mare și să ajungi să antrenezi pe Șahtior Donețk, pe Inter, pe Galatasaray, pe Zenit. Că poți să fii respectat pretutindeni, dar să rămâi mereu român.
Demisionase de la echipa națională pe 2 aprilie, la doar câteva zile înainte să ne lase. Probabil știa că nu mai poate. Gheorghe Hagi a preluat conducerea echipei — un alt mare al fotbalului nostru, un alt simbol.
Dar azi nu vorbim de trofee, de tactici, de meciuri memorabile. Vorbim de un om care ne-a făcut să credem. Să visăm. Să fim mai buni. Într-un București care adesea uită să se oprească și să mulțumească, azi facem exact asta.
Drum lin, Mircea Lucescu. Bucureștiul îți este recunoscător. Pentru tot.
