Dosarul 10 august, la un pas de prescripție

Sunt opt ani de când Piața Victoriei a devenit, pentru o seară, scena uneia dintre cele mai tensionate confruntări dintre oameni și stat din România recentă. Și, culmea sorții, exact acum, când toată povestea riscă să se încheie cu un fel de “ghinion administrativ” — prescripția. Sâmbătă, 10 octombrie 2026, se împlinesc opt ani de la violențele din 10 august 2018, iar dosarul penal care ar fi trebuit să lămurească cine răspunde pentru ce s-a întâmplat atunci riscă să se stingă fără verdict definitiv.

Un documentar Recorder, apărut chiar înainte de următorul termen de judecată din 13 octombrie, de la Curtea Militară de Apel București, arată clar unde se îndreaptă lucrurile: jandarmii acuzați în acest dosar ar putea scăpa de răspunderea penală pur și simplu pentru că timpul s-a scurs. Avocatul Toni Decean a explicat că prescripția ar putea lovi atât în cazul celor achitați, cât și al celor patru condamnați în primă instanță, pentru că apelul durează — iar instanța trebuie să reia analiza probelor de la zero.

Pentru cei care nu țin minte exact, sau pentru cei prea tineri ca să fi fost acolo: pe 10 august 2018, aproximativ 100.000 de oameni s-au adunat în Piața Victoriei la ceea ce s-a numit “Mitingul Diasporei”. Lumea cerea demisia Guvernului condus pe atunci de Viorica Dăncilă, nemulțumită de modificările legilor justiției și de demiterea fostei șefe DNA, Laura Codruța Kövesi. Au venit bucureșteni, oameni din toată țara și mulți români din străinătate. Seara, lucrurile au scăpat de sub control — Jandarmeria a intervenit cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a elibera piața, iar bilanțul a fost dureros: 452 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, 70 dintre ele internate în spital. Procurorii militari au vorbit despre acte de violență nejustificate de situația din teren și despre o forță care nu a fost folosită gradual, afectând inclusiv copii aflați în zonă.

Ancheta a avut un parcurs sinuos: DIICOT a clasat inițial dosarul în 2020, apoi l-a redeschis în 2022, după contestația unui protestatar — cel intervievat și în documentarul Recorder. În iunie 2026, Tribunalul Militar București a achitat 12 inculpați, printre care foștii șefi ai Jandarmeriei Române, Gheorghe Sebastian Cucoș și Cătălin Sindile, și fostul adjunct al șefului Jandarmeriei Capitalei, Laurențiu Cazan. Decizia a fost atacată, iar acum dosarul e la Curtea Militară de Apel, după o amânare pe 22 septembrie și un nou termen fixat pentru 13 octombrie.

Patru jandarmi au fost totuși găsiți vinovați de purtare abuzivă, fiecare primind câte un an de închisoare cu suspendare, și au fost obligați să plătească împreună 52.000 de lei daune morale pentru patru protestatari agresați. În schimb, instanța a respins cererile de despăgubire ale peste 400 de protestatari care căutau daune morale de la foștii șefi ai Jandarmeriei — deci, pentru majoritatea celor loviți sau gazați atunci, nu a existat nicio reparație.

Rămâne și o întrebare la care ancheta n-a găsit răspuns clar: dacă decizia de intervenție în forță a fost influențată politic. Suspiciunile procurorilor s-au îndreptat, conform documentarului, către secretarul de stat Dan Mihai Chirică, numit atunci în Ministerul de Interne pe filieră PSD, dar nu s-a putut stabili dacă acesta a comunicat în noaptea respectivă cu lideri de partid sau dacă a influențat decizia. Fosta procuroare generală Gabriela Scutea a spus că această direcție de anchetă nu a dus la probe concrete, iar avocatul Toni Decean a precizat că nici azi nu se știe clar dacă ordinul de intervenție a aparținut exclusiv comandantului acțiunii.

Fosta șefă a Parchetului General a mai spus că “încheierea dosarului fără clarificarea responsabilităților nu ajută la recâștigarea încrederii oamenilor în justiție”. Iar general-locotenentul Gheorghe Cosneanu, fost șef al Secției Parchetelor Militare, a numit dosarul un eșec. Întrebat cine poartă vina pentru atâția ani pierduți, a răspuns scurt: “Toți suntem responsabili”. Vorbe grele, dar greu de contrazis, mai ales că termenul de 10 octombrie 2026 bate la ușă, iar instanța are de analizat din nou un dosar vechi de opt ani, cu martori, probe și memorii care, evident, nu mai sunt la fel de proaspete.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)