Descoperiri arheologice remarcabile la Callatis: Podoabe antice și sarcofage sofisticate

Muzeul Național de Istorie a României a anunțat recent rezultate extraordinare în urma cercetărilor arheologice sistematice desfășurate în cadrul sitului cunoscut sub numele de ‘Necropola tumulară a orașului antic Callatis’. Aceste săpături, realizate în apropierea orașului Mangalia, județul Constanța, au scos la iveală artefacte de o valoare inestimabilă, coordonate de specialiștii instituției.
Printre artefactele descoperite se numără podoabe din aur, sticlă și bronz, datând din secolul al III-lea î.Hr., care au fost găsite în două sarcofage ornate cu elemente sculptate și pictate din calcar și marmură. Aceste bunuri arheologice sunt considerate a fi deosebit de importante și au fost identificate ca având potențialul de a fi incluse în patrimoniul cultural național, în categoria Tezaur.
- Podoabe de aur, sticlă și bronz, inclusiv trei cununi funerare din bronz aurit, ce imită frunzele de mirt și iederă.
- Două sarcofage cu elemente sculptate și pictate din calcar și marmură.
Aceste artefacte au fost descoperite într-o movilă funerară, care se dovedește a fi cea mai mare din sudul Dobrogei, având o înălțime de 12 metri și un diametru de 70 metri. Movila este un reper vizibil din mare, evidențiind importanța sa în peisajul istoric al zonei.
„Monumentul funerar impunător a aparținut unei familii influente de greci din Callatis, conectați la modelele religioase și politice de influență macedoneană.”
Cavoul, bine conservat, este rezultatul muncii unui arhitect talentat, având dimensiuni impresionante, cu o lungime de 18 metri. Deși a fost jefuit la scurt timp după construcție, movila a fost reparată și reinvestită simbolic prin ofrande, inclusiv consum de alcool.
Oasele umane identificate aparțin de la cel puțin doi indivizi, iar cercetările sugerează că unul dintre aceștia ar fi fost de sex feminin. Movila face parte din teritoriul anticei Callatis, un oraș fondat de grecii din Heracleea Pontica și Megara, cunoscut pentru bogăția și influența sa în perioada secolelor IV-III î.Hr.
„Artefactele, cu caracteristici ce le vor determina clasarea în categoria Tezaur, provin dintr-o epocă sofisticată și tumultoasă.”
Studiul acestor artefacte va contribui la o mai bună înțelegere a societății greco-traco-macedonene din acea perioadă. Necropola tumulară a orașului Callatis, extinsă pe kilometri, include aproape o mie de tumuli, multe dintre ele având dimensiuni monumentale.
Recent, Muzeul Național de Istorie a României a organizat o cercetare sistematică a acestui sit, având ca scop identificarea și conservarea bunurilor arheologice. Lotul de podoabe antice a fost adus la muzeu, iar sarcofagele vor fi prelevate în curând pentru studiu și restaurare.
„Aceste bunuri arheologice vor intra în proces de conservare în laboratoarele MNIR.”
Investigațiile preliminare asupra bunurilor vor fi realizate în colaborare cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică. Documentarea detaliată a elementelor arhitecturale va contribui la studiile de conservare și la viitoarele propuneri de reconstituire virtuală.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul b365.ro și poate fi vizualizată direct aici.