Judecătoarea Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a prezentat motivarea deciziei referitoare la fosta judecătoare Camelia Bogdan, acuzând-o de infracțiunea de abuz în serviciu. Aceasta a avut loc în contextul condamnării lui Dan Voiculescu, un cunoscut mogul media, la 10 ani de închisoare pentru spălare de bani, în august 2014. În plus, Bogdan a dispus recuperarea prejudiciului de peste 60 de milioane de euro și confiscarea unor imobile, inclusiv turnul Grivco, considerate produse ale infracțiunii.
Pe 11 septembrie 2025, judecătoarea Savonea a admis plângerile formulate de Grivco și alți inculpați din dosarul lui Voiculescu, contestând decizia de clasare a plângerii penale împotriva Cameliei Bogdan. Savonea a concluzionat că fapta de abuz în serviciu nu mai poate fi anchetată din cauza intervenției prescripției.
În motivarea sa, judecătoarea a subliniat că Bogdan a aplicat legislația europeană în domeniul confiscării extinse, deși aceasta nu era transpusă în legislația română și se aplica doar pentru viitor. Savonea a citat un fragment relevant din motivare:
„Înalta Curte constată că în cazul intimatei Bogdan Camelia, judecător al cauzei, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu prevăzute de art. 297 alin. 1 Cod penal, fapta tipică în toate elementele sale, încălcările reținute afectând drepturile tuturor părților din dosar.”
Printre instrumentele juridice europene invocate de Savonea se numără:
- Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunii în Uniunea Europeană.
- Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului Uniunii Europene privind confiscarea produselor, a instrumentelor și a bunurilor având legătură cu infracțiunea.
Judecătoarea a subliniat că Directiva 2014/42/UE nu era transpusă în legislația națională la momentul pronunțării hotărârii, ceea ce a afectat principiul legalității. Aceasta a fost adoptată la nivel european în 2014, dar nu avea efect direct în materie penală fără transpunere internă, ceea ce a dus la aplicarea retroactivă a normelor europene.
Conform motivării, aplicarea retroactivă a acestor norme a transformat confiscarea specială într-o confiscare extinsă mascată, contrar principiului nullum crimen, nulla poena sine lege, stipulat de Constituția României. Savonea a concluzionat că o asemenea interpretare a afectat nu doar drepturile individuale, ci și principiul general al securității juridice.
Opiniile între magistrați sunt împărțite cu privire la aplicarea directă a directivelor europene de către instanțele naționale, chiar și în absența transpunerii lor în legislația națională. Unii susțin că instanțele pot invoca direct legislația europeană, în timp ce alții afirmă că aceasta trebuie să fie transpusă în legislația internă.
În plus, judecătoarea Savonea a stabilit că fosta judecătoare Bogdan era incompatibilă din cauza activităților sale de formare profesională remunerată pentru funcționarii APIA, agenție implicată în dosarul lui Voiculescu. În 2017, CSM a exclus-o pe Bogdan din magistratură, iar în 2022 a fost exclusă definitiv din cauza altor abateri disciplinare.
Experții consideră că miza principală a acestui caz este revizuirea sentinței definitive de recuperare a prejudiciului de 60 de milioane de euro și confiscarea imobilelor din dosarul lui Dan Voiculescu. Deși Voiculescu a executat o parte din pedeapsă, latura civilă a cazului rămâne crucială.
Se așteaptă o nouă cerere de revizuire din partea inculpaților condamnați, invocând argumentele judecătoarei Savonea. Aceasta ar putea deschide calea pentru rejudecarea laturii civile a cazului, având în vedere că motivarea detaliată a judecătoarei obligă instanțele să soluționeze cauza conform indicațiilor sale.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul g4media.ro și poate fi vizualizată direct aici.
