De ce i se spune Lacului Morii „lacul sufletelor pierdute”

Dacă ai trecut vreodată cu mașina pe lângă Lacul Morii și te-ai întrebat ce poveste ascunde apa aia mare de la marginea orașului, ai nimerit bine. Cel mai întins lac din București nu e doar un loc de plimbare sau de alergat duminica dimineața — sub el se ascunde o bucată de istorie pe care puțini bucureșteni o mai știu.

Povestea începe, ca multe lucruri triste din era comunistă, cu o inundație. După dezastrul din 1975, regimul lui Ceaușescu a decis că orașul are nevoie de un lac de acumulare care să protejeze Capitala pe viitor. Lucrările au pornit abia în 1985, cu un scop clar: să țină apele sub control dacă se mai repetă vreodată un scenariu asemănător.

Numai că locul ales pentru lac nu era gol. Acolo se afla biserica Sfântul Ierarh Nicolae, ridicată încă din 1564, plus un cimitir vechi al comunității din zonă. Biserica a fost demolată în 1986, iar localnicilor li s-a cerut, în grabă, să-și mute rudele decedate în alte cimitire, ca să facă loc lucrărilor. De aici a rămas în memoria colectivă numele acela sumbru — „Lacul sufletelor pierdute” — și un aer de mister care încă plutește peste zonă.

Istoricul Răzvan Voinea spune că, de fapt, întreaga poveste a cartierului Crângași pornește de la această biserică. Lăcașul de cult a strâns în jurul lui câteva case, care s-au tot înmulțit până prin 1792, când așezarea apare deja pe hărțile austriece ale vremii. De acolo, extinderea a continuat lent, satul a trecut prin diverse comune suburbane, iar pe la 1948, când avea în jur de 15.000 de locuitori, a fost înghițit oficial de administrația bucureșteană — moment din care putem vorbi, practic, de cartierul Crângași așa cum îl știm azi.

Voinea a povestit pentru și despre deciziile radicale luate după marile inundații, care au dus la sistematizarea completă a zonei: lacul a fost amenajat, iar locuitorii mutați masiv în blocurile ridicate special pentru ei.

Astăzi, Lacul Morii trece printr-un nou capitol. În mai 2026, Primăria Sectorului 6 a promis bucureștenilor cel mai mare parc amenajat de după 1989, cu finalizare estimată la sfârșitul lui 2027. Planul are două etape: prima e amenajarea Insulei Lacul Morii, un șantier pornit în februarie 2026, dar care a tot alunecat pe calendar — termenul inițial era iulie, apoi s-a mutat în septembrie.

Amânarea a venit cam la scurt timp după ce Paul Moldovan, primarul interimar al Sectorului 6, promitea vara trecută că bucureștenii vor putea face plajă pe malul lacului chiar în acel sezon. Se pare că natura și șantierele nu prea țin cont de calendarul politic.

A doua etapă a proiectului e mult mai ambițioasă: un parc întins de-a lungul apei, de la Chiajna până în Parcul Crângași — practic o fâșie verde continuă care ar putea schimba complet felul în care bucureștenii se raportează la zona asta, altădată cunoscută mai degrabă pentru poveștile ei triste decât pentru weekenduri la iarbă verde.

Sursă: B365 (b365.ro)