Bucuresti

Cutremur de 5,7 grade, resimțit în București și Ilfov

⏱ 4 min de citit

Noaptea trecută ne-a trezit pe mulți dintre noi cu o zguduială pe care n-o uităm prea curând. La ora 02:49, un cutremur s-a produs în apropiere de comuna Bisoca, județul Vrancea, și s-a simțit clar și în Capitală, și în Ilfov. Dacă ai sărit din pat întrebându-te dacă ți se pare sau chiar s-a mișcat blocul, nu ți s-a părut.

Primele date, venite prin sistemul automat Android Earthquake Alerts, au vorbit inițial de o magnitudine impresionantă, de 6,5 grade. Genul ăla de cifră care îți face inima să bată mai repede decât ar trebui la ora aia din noapte. Treptat însă, pe măsură ce informațiile s-au mai limpezit, aplicația a coborât estimarea la 5,3 grade, iar Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a confirmat, în cele din urmă, magnitudinea oficială: 5,7 grade.

Epicentrul a fost localizat la 16 kilometri de comuna Bisoca, cam la 30 de kilometri sud-vest de Focșani. Mai exact, seismul s-a produs la 48 km sud de Focșani, 61 km sud de Buzău, 64 km est de Sfântu Gheorghe, 74 km est de Brașov și 90 km nord-est de Ploiești — practic chiar în inima zonei seismice Vrancea, cea care ne mai dă din când în când de furcă pe toți cei din sudul și estul țării.

Vestea bună e că unda s-a simțit mult mai larg decât ar fi vrut cineva: sistemul de alertă a acoperit nu mai puțin de 17 state, de la Republica Moldova și Ucraina, până la Bulgaria, Serbia, Ungaria, Polonia, Rusia, Turcia, Grecia și alte câteva din zona Balcanilor.

Imediat după seism, echipaje de pompieri au ieșit în recunoaștere în județele Buzău, Vrancea, Iași, Vaslui, dar și în municipiul București, acolo unde site-ul instituțiilor abilitate a funcționat, ce-i drept, cu ceva sincope — nu ești singurul care a dat refresh la pagina INCDFP de câteva ori fără rezultat.

Vestea și mai bună: până la ora 09:15, Departamentul pentru Situații de Urgență a anunțat că misiunile de recunoaștere în teren s-au încheiat, fără a fi raportate pagube materiale. Nici la 112 nu s-ar fi înregistrat apeluri legate de cutremur. Așadar, cel puțin de data asta, Bucureștiul a scăpat cu puțin mai mult decât o sperietură de noapte.

Nu e prima dată când orașul se zgâlțâie anul acesta. Pe 19 octombrie, un alt cutremur, de 4,8 grade, produs tot în Vrancea, la o adâncime de 124,1 kilometri, s-a resimțit în Capitală. Atunci, ISU Dealul Spirii București-Ilfov a trimis o autospecială în recunoaștere chiar în Centrul Vechi, zona considerată cea mai vulnerabilă din oraș la cutremure, din cauza clădirilor istorice. Și atunci, ca și acum, n-au fost raportate probleme.

Dincolo de alertele de noapte, rămâne o discuție mai serioasă despre cât de pregătit e, de fapt, Bucureștiul pentru un cutremur mare. Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor (PAAR) 2026 arată că peste 400 de clădiri din Capitală au bulină roșie, adică sunt încadrate în clasa I de risc seismic. Iar într-un scenariu de cutremur major, similar celui devastator din 1977, specialiștii estimează un potențial de până la 33.569 de imobile grav afectate la nivelul orașului. Cifre care dau de gândit, mai ales dacă locuiești într-un bloc vechi și nu știi exact în ce stare e.

Până la proba contrară, rămâne să ținem minte: geanta de urgență pregătită, ieșirile de pe scara blocului verificate și, mai ales, să nu uităm că trăim, cu toții, pe o zonă seismică activă — chiar dacă restul anului ne lasă să uităm asta.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)

Citește și

DeBucuresti este partener LIXRA Media Intelligence Network