Cum pierzi o licitație cu 40 de centimetri: cazul Iași
Nu e un articol despre București de data asta, dar e genul de poveste pe care orice bucureștean care s-a săturat de tramvaiele STB ar trebui s-o citească, fie și doar ca să înțeleagă cum se întâmplă lucrurile la nivel național când vine vorba de achiziții de material rulant. Pentru că povestea de la Iași miroase a ceva foarte cunoscut nouă, bucureștenilor: cerințe de licitație croite parcă pe măsura unui singur câștigător.
Primăria Municipiului Iași a scos la licitație zece tramvaie noi. A primit o singură ofertă, de la producătorul turc Bozankaya. De ce doar una? Pentru că la capitolul lungime, caietul de sarcini cerea tramvaie între 19 și 22 de metri. Românii de la Astra Vagoane Călători, care produc un model numit Imperio, au vrut să participe și ei, dar tramvaiul lor are 18,6 metri — adică exact 40 de centimetri mai scurt decât pragul minim cerut.
Au întrebat oficial dacă se califică. Răspunsul a fost nu, iar motivația invocată a fost contractul de finanțare numărul 993 din 8 mai 2026, care ar impune strict acea plajă de lungime. Problema e că nimeni nu pare să poată explica de ce exact 19 metri și nu, să zicem, 18,6. Diferența reprezintă vreo 3% din lungimea totală a tramvaiului — cam cât diferența dintre un apartament cu 70 de metri pătrați și unul cu 68.
Caietul de sarcini e semnat de primarul din Iași, Mihai Chirica, iar contractul de finanțare poartă semnătura Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est. Directorul general al agenției, Vasile Asandei, întrebat despre motivul acestei cerințe specifice, nu a putut oferi o explicație clară, spunând că instituția are foarte multe contracte de gestionat. Așteptăm în continuare un răspuns oficial pe tema celor 40 de centimetri care au scos din joc un producător românesc.
Cine mai face tramvaie de genul ăsta
Tramvaiele de 19-22 de metri sunt, în practică, o rețetă aproape exclusivă a turcilor de la Bozankaya, care au mai livrat deja 18 tramvaie de acest tip orașului Iași. Polonezii de la PESA, singurul alt mare concurent care ar fi putut depune ofertă, produc în general vehicule mai lungi — 26 de metri la Iași într-un contract anterior, 30 de metri la Cluj, 27 la Craiova. Surse din proiect spun că PESA nici nu s-a arătat interesată de această licitație, din motive practice: un termen de livrare de doar 14 luni pentru primul tramvai e greu de respectat când doar comanda componentelor poate dura un an, iar zece tramvaie oricum nu reprezintă o comandă suficient de atrăgătoare pentru un producător mare.
Cât despre Astra, compania românească produce tramvaie fie de 18,6 metri, fie de 36 de metri — nimic la mijloc. Și nu, nu e simplu să scoți pur și simplu un model „stretch” de 40 de centimetri în plus. Orice modificare de acest fel presupune obținerea de noi autorizații și agremente de la instituții precum AFER sau ASFR, ceea ce înseamnă bani în plus și luni bune de așteptare.
Povestea rămâne una de urmărit, mai ales dacă te interesează ce se întâmplă cu producătorii români de material rulant și dacă vreodată vreun tramvai made in Romania va ajunge și pe șinele din București, nu doar prin alte orașe din țară.
Sursă: Club Feroviar (clubferoviar.ro)