⏱ 2 min de citit
Sunt lucruri pe care le luăm complet de-a gata în București, iar tramvaiul e unul dintre ele. Te urci mahmur dimineața, îți bagi căștile în urechi și nici nu te gândești că acum mai bine de un secol, apariția lui a fost, practic, o revoluție pentru oraș.
Înainte de tramvai, cartierele bucureștene trăiau cumva izolat unele de altele. Distanțele care azi ni se par o joacă — de la centru până spre Obor, Colentina sau Tei — însemnau pe atunci un drum serios, mai ales dacă nu aveai trăsură. Tramvaiul a schimbat toată ecuația asta.
Odată cu liniile noi, orașul a început să se lege altfel. Oamenii au putut circula mai ușor între zone, comerțul s-a extins, iar cartierele care păreau periferice au intrat treptat în ritmul orașului mare. Practic, tramvaiul nu a fost doar un mijloc de transport, ci un fel de coloană vertebrală care a ținut Bucureștiul unit și l-a făcut să crească altfel decât ar fi crescut fără el.
Și uite că, sută de ani mai târziu, poveștile astea vechi ale orașului merită amintite din când în când — mai ales când te plângi de vreo întârziere de cinci minute la tramvai, fără să te gândești că, la vremea lui, mersul cu tramvaiul era chiar un moment de mândrie urbană.
Sursă: PrimariaSector2 (facebook.com)
Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.
