Criza gestionării deșeurilor în București: un raport al…

Municipiul București se află într-o situație critică în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, conform raportului intitulat „Starea Mediului București 2025”, realizat de Platforma pentru Mediu București. Documentul subliniază că infrastructura actuală este depășită, iar metodele tradiționale de gestionare a deșeurilor, care se concentrează pe depozitare, nu mai pot face față volumelor crescânde de gunoaie generate de Capitală.

Conform raportului, România se confruntă cu una dintre cele mai mari rate de depozitare a deșeurilor din Uniunea Europeană, cu 74,3% din totalul deșeurilor generate fiind trimise la rampele de gunoi, în timp ce rata de reciclare este alarmant de scăzută, de doar 12%. Paradoxal, țara produce cea mai mică cantitate de deșeuri urbane per locuitor, cu doar 303 kg/an, comparativ cu o medie europeană mult mai ridicată.

În ceea ce privește Bucureștiul, situația este și mai complicată: în anul 2023, Capitala a eliminat 725.111 tone de deșeuri urbane, ceea ce înseamnă aproximativ 2.000 de tone pe zi.

Depozitul de la Vidra: ultima soluție

Deși în trecut Bucureștiul avea trei depozite pentru deșeuri, în prezent doar unul mai este funcțional: Depozitul Ecologic Vidra din Ilfov, operat de ECO SUD SA. Inaugurat în 2001, acesta dispune de o capacitate disponibilă de 5,15 milioane m³.

În absența unor soluții alternative, Bucureștiul continuă să trimită cantități semnificative de gunoi și în rampele din localitățile învecinate, ceea ce generează tensiuni sociale și ecologice, conform raportului menționat anterior.

Infrastructura inadecvată și planurile neimplementate

Raportul evidențiază că infrastructura de reciclare și tratare a deșeurilor este insuficient dezvoltată. Stațiile de sortare nu pot face față volumelor actuale, iar capacitățile de compostare și instalațiile de valorificare energetică sunt aproape inexistente.

În ciuda înființării, în 2021, a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale, care ar fi trebuit să implementeze un sistem integrat de colectare și tratare, rezultatele obținute până acum sunt departe de a rezolva problema.

Prioritățile pentru perioada 2020-2025

Planul de gestionare a deșeurilor al municipiului București pentru perioada 2020–2025 preconizează extinderea capacităților de sortare a deșeurilor reciclabile colectate separat până la un maxim de 270.000 de tone anual. De asemenea, se propune transformarea instalațiilor existente pentru sortarea deșeurilor municipale amestecate în unități dedicate exclusiv deșeurilor reciclabile.

Printre obiectivele autorităților se numără dezvoltarea unor capacități de compostare pentru deșeurile biodegradabile verzi, prin construirea unor unități în sistem închis cu o capacitate de până la 97.000 de tone pe an, precum și implementarea unor instalații de digestie anaerobă destinate în special deșeurilor provenite din sectorul HoReCa, cu o capacitate maximă de 180.000 de tone anual.

Digestia anaerobă este un proces biologic prin care microorganismele descompun materia organică, cum ar fi resturile alimentare, în absența oxigenului, generând biogaz utilizabil ca sursă de energie regenerabilă și un material bogat în nutrienți, utilizabil ca fertilizant în agricultură.

Valorificarea energetică și provocările viitoare

Planul vizează și crearea unor instalații de tratare mecanică a deșeurilor reziduale, care ar urma să proceseze aproximativ 300.000 de tone pe an, alături de unități de compostare și digestie anaerobă a fracțiilor organice, fiecare cu o capacitate de circa 90.000 de tone pe an.

Documentul subliniază, de asemenea, necesitatea coincinerării și valorificării energetice a reziduurilor rezultate din sortarea deșeurilor, precum și utilizarea biogazului obținut din procesele de digestie anaerobă. Totuși, planurile pun accent pe asigurarea unor noi capacități de depozitare pentru deșeurile care nu mai pot fi valorificate prin alte metode.

Cercetarea mai arată că, fără o accelerare a acestor proiecte și o implicare reală a autorităților și cetățenilor, Capitala riscă să ajungă într-o situație critică.