Critici asupra proiectului anti-SLAPP: Jurnaliști și activiști cer îmbunătățiri esențiale
O coaliție formată din aproape 40 de fundații, asociații și redacții se pregătește să transmită Ministerului Justiției observații critice și propuneri de amendamente la proiectul de lege destinat protecției împotriva acțiunilor judiciare abuzive, cunoscut sub denumirea de anti-SLAPP. Acest proiect are ca scop transpunerea Directivei anti-SLAPP a Uniunii Europene în legislația românească.
Apelul societății civile
Inițiativa Ministerului Justiției este apreciată, în principiu, pentru intenția de a include cauzele interne în sfera de aplicare a legii și pentru introducerea unor mecanisme procedurale. Totuși, jurnaliștii și organizațiile din societatea civilă consideră că proiectul actual este insuficient și necesită îmbunătățiri semnificative pentru a oferi o protecție reală împotriva abuzurilor.
Deficiențe identificate în proiectul de lege
Memoriul adresat Ministerului Justiției subliniază mai multe lacune în transpunerea legislației europene. Printre acestea se numără:
- Aplicarea din oficiu a garanțiilor esențiale, cum ar fi respingerea rapidă a cererilor vădit neîntemeiate.
- Obligarea reclamantului la plata unei cauțiuni.
- Aplicarea de despăgubiri pentru abuzurile judiciare.
Aceste măsuri sunt considerate esențiale pentru protejarea pârâților vulnerabili, care adesea nu dispun de resurse juridice suficiente, și pentru a degreva instanțele de litigii abuzive. Actualul proiect lasă aceste măsuri la latitudinea părților, ceea ce, conform semnatarilor, le face ineficiente.
Aspecte controversate
Un alt aspect critic este caracterul facultativ al amenzilor pentru reclamanții care inițiază procese de tip SLAPP. Organizațiile semnatare solicită ca aplicarea amenzii să devină obligatorie, considerând-o un instrument disuasiv esențial care ar descuraja utilizarea abuzivă a justiției pentru intimidarea vocilor critice.
De asemenea, se cere clarificarea protecției pentru entitățile terțe, cum ar fi asociațiile sau sindicatele care sprijină pârâții în procese. Fără o mențiune clară că aceste entități nu pot fi obligate la plata cheltuielilor de judecată și nu pot deveni parte în proces, există riscul descurajării intervenției lor, afectând astfel dreptul la dezbatere publică.
Entități semnatare
Printre organizațiile care au semnat memoriul se numără:
- Asociația LiderJust
- Fundația Konrad Adenauer – Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est
- Free Press for Eastern Europe
- Asociația Eurolife
- Asociația AER Muntenia
- ActiveWatch
- CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
- Centrul pentru Jurnalism Independent
- FDSC – Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
- Asociația Rădăuțiul Civic
- Fundația Eco-Civica
- Asociația Bankwatch România
- Floreasca Civica
- Asociația pentru Consum Sustenabil
- Asociația Inițiativa Civică Bucureștii Noi
- ARCA – Asociația pentru cetățenie culturală
- Grupul de Inițiativă Civică I.O.R. Titan
- Code for Romania
- Platforma primulrand.ro
- Asociația 2Celsius
- Fundația Greenpeace CEE România
- Asociația Funky Citizens
- APADOR-CH
- Miliția Spirituală
- Asociația CENTRUL DE EXPERTIZĂ EUROPEANĂ – EUROPULS
- Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare (Politică la minut)
- Expert Forum
- PressOne
- Centrul FILIA
- Asociația Tech and Tonic
- RomaJust Asociația Juriștilor Romi
- ApTI – Asociația pentru Tehnologie și Internet
- Context.ro
- Asociația Dela0 Media (Dela0.ro)
- Public Record
- Asociația One World Romania
- World Vision România
- Asociația Media DoR
- Forumului Judecătorilor din România
- de București
Aceste organizații își unesc forțele pentru a solicita modificări esențiale în proiectul de lege, subliniind importanța protecției împotriva abuzurilor judiciare și a asigurării unui climat favorabil dezbaterii publice.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.
