Cei doi ofertanți care au participat la licitația pentru extinderea Magistralei 4, în special pentru lotul Gara de Nord – Eroii Revoluţiei, au formulat contestaţii la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC). Aceasta a avut loc după ce Primăria Sectorului 4 a anunțat câștigătorul licitației.
Oferta câștigătoare a fost depusă de o asociere formată din compania poloneză Gulemark și consorțiul turco-bulgar Dogus Insaat Ve Ticaret A.S. – Trace Group Hold – GP Group. Ambii ofertanți au contestat decizia, exprimându-și nemulțumirea față de validarea ofertei celuilalt participant.
Detalii despre licitație
Primăria Sectorului 4 a atribuit, la sfârșitul lunii august, contractele pentru proiectarea și execuția celor două secțiuni ale Magistralei de metrou, ce leagă Gara de Nord de Gara Progresu. Asocierea turco-bulgară a fost desemnată câștigătoare pentru primul lot, care se întinde de la Gara de Nord până la Eroii Revoluției. Este important de menționat că ultimele două companii implicate în acest consorțiu sunt sub investigație din partea procurorilor europeni și români.
Companii sub cercetare
Compania românească Erbașu, în asociere cu turcii de la Gulermark, a obținut licitația pentru secțiunea de la Eroii Revoluției la Gara Progresul. Valoarea totală a celor două contracte depășește două miliarde de euro.
Este de menționat că două dintre companiile bulgărești implicate în consorțiu, GP Group și Trace Group, sunt sub investigație. GP Group este cercetată de Parchetul European (EPPO), iar Trace Group este anchetată de procurorii români pentru diverse nereguli.
Investigații și prejudicii
GP Group a fost reprezentată la licitație de Ștefan Totev, a cărui nume a fost asociat cu o anchetă a Parchetului European, legată de un dosar de corupție pe fonduri europene, cu un prejudiciu estimat la 94,5 milioane de euro. De asemenea, Trace Group este investigată pentru lucrări de construcție a autostrăzii Ploiești – Buzău, unde s-au constatat nereguli în ceea ce privește excavarea pământului.
Procurorii au estimat prejudiciul în acest caz la aproximativ 750.000 de lei, reprezentând redevența datorată statului român pentru cantitatea de pământ excavată fără licență.
Aceste contestații și cercetările în curs de desfășurare subliniază complexitatea și provocările întâmpinate în cadrul proiectelor de infrastructură din România.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.
