⏱ 2 min de citit
Dacă te-ai întrebat vreodată ce se întâmplă cu toate acele clădiri cu risc seismic din București, iată un update care sună destul de bine: în 2025 s-au mișcat lucrurile serios. AMCCRS, agenția care se ocupă de consolidările astea, a gestionat nu mai puțin de 186 de clădiri vulnerabile. Asta înseamnă proiecte finalizate, șantiere active și, mai ales, bucureșteni care pot dormi mai liniștiți.
Cel mai mișto exemplu e imobilul de pe Baltagului 17 – primul proiect finalizat cu bani europeni din PNRR în Capitală. Practic, e modelul care arată că se poate și la noi. Pe lângă asta, au continuat lucrările la monumente istorice importante: Blănari 14, Boteanu 3A-3B și Hanul Solacolu. Da, acele clădiri vechi și frumoase din centru pe care le vezi cu plasă și schele de ani de zile încep să prindă viață.
Pe șantierele active, ritmul a fost susținut. La Pictor Ștefan Luchian 12C se fac consolidări avansate, pe Carol I 63 se lucrează intens cu sondări și pregătiri structurale, iar pe Biserica Enei 14 se renovează fațade, interioare și învelitoare. La Dianei 2 se combină consolidarea cu renovarea energetică – doi iepuri dintr-o lovitură, cum se spune.
Un proiect interesant e cel de pe Intrarea Văcărești 2, parte din programul european MULTICARE. Aici vorbim de inovație: consolidare pe exterior cu un exoschelet din lemn lamelar și panouri eficiente energetic. Sună SF, dar e real și se întâmplă în București.
În total, în Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic sunt 76 de imobile, cu o valoare de aproximativ 2,55 miliarde de lei. Majoritatea sunt în zone protejate istoric sau monumente, deci trebuie să combini siguranța cu respectul pentru patrimoniu. Nu e simplu, dar se face.
La final de zi, toate astea înseamnă un București mai sigur, pas cu pas. Consolidările seismice nu sunt spectaculoase ca o nouă stație de metrou, dar sunt esențiale. Pentru că n-ai vrea să fii în clădirea aia cu bulină roșie când vine cutremurul mare.
