Concert cu vise și lut la Muzeul Țăranului Român

Dacă sâmbătă seara nu ai niciun plan și simți nevoia de puțină magie fără telefon în mână, Muzeul Național al Țăranului Român are exact rețeta. Pe 12 septembrie 2026, de la ora 19:00, în curtea sau sălile muzeului de pe Strada Monetăriei nr. 3, ansamblul Imago Mundi susține concertul „Suflătorul de vise”, parte din seria Muzica la Muzeu, un proiect care de câțiva ani face din instituția asta un loc unde arta veche și cea contemporană se întâlnesc fără să se calce pe picioare.

Evenimentul e organizat de Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură împreună cu muzeul, cu sprijinul Kaufland România, și se bucură de patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO și al Rețelei Naționale a Muzeelor din România — deci ceva greutate instituțională există, dar nu vă speriați, atmosfera rămâne una intimă, de concert-experiență, nu de festivitate rigidă.

Conceptul pornește de la cartea „Suflătorul de vise” a lui Bernard Villot și se transformă într-o călătorie muzicală prin șapte vise, șapte compoziții și șapte lucrări video. Fiecare piesă are un univers sonor propriu, care te plimbă prin muzici ale lumii, tradiții și culturi diferite, în timp ce pe ecran rulează imagini realizate de Cristian Stănoiu la Școala de la Piscu — un dialog vizual cu lutul și cu memoria unui loc, proiectat live în timpul concertului.

Pe scenă vor fi Oana Ivașcu (oboi, caval), Cătălin Ștefănescu-Pătrașcu (compoziție, cobză, chitară, electronice), Adrian Buciu (flaute), Ștefan Barbu (vioară), Andreea Țimiraș (violoncel), Daniel Ivașcu (percuție) și Cristian Stănoiu la proiecțiile video. Practic tot ansamblul Imago Mundi, înființat în 2001 de Oana și Daniel Ivașcu, care anul acesta bifează 25 de ani de activitate — și concertul ăsta e și un fel de aniversare deghizată în spectacol.

Ce mi se pare interesant la Imago Mundi e că nu se limitează la un singur registru: cântă la festivaluri de muzică veche, la evenimente de world music, dar apar și prin cluburi de jazz sau rock, iar instrumentele tradiționale românești — cobză, caval, drâmbă, tobă — stau lejer alături de vioară sau violoncel. Au concertat prin Europa, dar și în SUA sau Tunisia, iar din 2010 au dezvoltat proiecte dedicate unor nume grele — Dimitrie Cantemir, George Enescu, Constantin Brâncuși, dar și Erik Satie sau Béla Bartók. Deci nu vorbim de un grup la prima experiență, ci de unul care știe exact ce vrea să spună prin muzică.

Dacă vrei detalii suplimentare despre ansamblu, găsești pe imagomundi.ro. Iar dacă locuiești prin zonă sau treci pe la Cișmigiu în weekend, o oprire la Muzeul Țăranului Român pentru concertul ăsta chiar merită trecută pe listă — genul de seară care te lasă cu o senzație plăcută, undeva între vis și realitate.

Sursă: Zile și Nopți (zilesinopti.ro)