Politica

Companii fantomă de stat: zeci de firme fără angajați, fără activitate, fără rușine

⏱ 2 min de citit

Statul român are un talent aparte pentru a ține lucrurile în viață chiar și atunci când n-ar mai trebui să existe. Cazul cel mai bun îl reprezintă companiile fantomă — firme de stat care există doar pe hârtie, fără niciun angajat, fără nicio activitate reală și cu sedii care nu sunt altceva decât adrese fictive trecute în acte.

Nimeni nu știe exact câte sunt. Estimările vorbesc de peste 185 de astfel de „cadavre administrative”, cum le-a numit cineva cu un simț al umorului negru demn de Caragiale. Există, consumă resurse administrative, ocupă loc în registre și nimeni nu se grăbește să le închidă.

Un exemplu concret: Societatea de Strategie pentru Piața de Gros. Sună important, nu-i așa? Oficial, obiectul de activitate este „studierea pieței și sondarea opiniei publice”. În realitate, de zeci de ani, această firmă nu face absolut nimic. Zero angajați, zero activitate, zero utilitate. Există doar pentru că nimeni nu a apăsat pe butonul de închidere.

Și dacă tot am ajuns la cifre, imaginează-ți că la aceste companii fantomă se adaugă un alt strat de absurd: firmele de stat aflate în faliment, pe care statul nu reușește — sau, mai degrabă, nu vrea — să le lichideze. Ani de zile, dosarele se plimbă prin instanțe, oamenii de la ghișee semnează hârtii, iar banii publici se duc pe proceduri care nu duc nicăieri.

E genul de poveste care îți explică de ce reformarea statului e o treabă atât de grea. Nu e vorba neapărat de corupție spectaculoasă, cu valuri de cash și portofele groase. E vorba de inerție instituțională, de nimeni care să-și asume că trebuie să închidă ceva, de un sistem în care a lăsa lucrurile să existe pe hârtie e mai comod decât a le rezolva.

Între timp, Guvernul interimar Bolojan încearcă să gestioneze o criză politică prelungită, cu un parlament intrat în vacanță și un termen PNRR care bate la ușă. Curățenia în companiile de stat rămâne, cel mai probabil, pentru o altă sesiune parlamentară. Sau pentru o altă generație de politicieni. Sau niciodată. Depinde cum bate vântul.

Sursă: Digi24 (digi24.ro)

Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.

Citește și