Politica

Clădiri cu risc seismic în București: ce știm și ce nu

⏱ 4 min de citit

Cutremurul cu magnitudinea 5,7 din Vrancea, resimțit miercuri, 18 noiembrie, în toată țara, a readus în discuție un subiect pe care bucureștenii îl țin de obicei undeva în colțul minții, acolo unde stau și fricile pe care nu vrem să le scoatem la lumină prea des: câte clădiri din oraș chiar ar putea să nu reziste la un cutremur mare.

Vestea bună e că avem date. Vestea mai puțin bună e că avem date doar pentru o parte din poveste, iar restul rămâne, din păcate, un mare semn de întrebare.

Ce arată evidențele oficiale ale Bucureștiului

Conform datelor din octombrie 2026 ale Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), Capitala are 415 imobile încadrate în clasa I de risc seismic — adică exact categoria clădirilor care pot ceda total sau parțial la un cutremur puternic. Alte aproximativ 490 de clădiri se află în clasa a II-a, unde vorbim de avarii structurale serioase, fără ca prăbușirea să fie considerată probabilă.

Pe lângă acestea, mai există circa 1.450 de clădiri încadrate în categorii de urgență stabilite în urma unor expertize făcute prin anii ’90. Atenție însă: clasificările alea vechi nu se suprapun automat peste clasele actuale de risc seismic, așa că o reevaluare ar fi mai mult decât binevenită.

În total, lista publică a municipalității — care include și clădirile deja consolidate — cuprinde aproximativ 2.800 de imobile expertizate sau înregistrate tehnic. Cele mai multe clădiri vulnerabile se găsesc, cum era de așteptat, în zonele centrale și istorice, acolo unde arhitectura veche e superbă, dar normele antiseismice de azi încă nu existau când s-au ridicat clădirile respective.

De ce 2.800 e doar vârful aisbergului

Aici lucrurile devin ceva mai neliniștitoare. Răzvan Munteanu, directorul AMCCRS, a amintit în octombrie o estimare a Băncii Mondiale conform căreia peste 20.000 de clădiri din București ar putea fi vulnerabile la cutremur. E important de precizat că nu vorbim despre 20.000 de clădiri expertizate oficial și încadrate în clasa I — e doar o estimare de vulnerabilitate. Practic, faptul că un imobil nu apare pe lista municipalității nu înseamnă automat că e sigur. Poate doar nimeni nu a avut încă timp sau resurse să-l verifice.

La nivel național, și mai puțină claritate

Dacă la București măcar avem o listă, oricât de incompletă, la nivel de țară treaba stă și mai vag. Ministerul Dezvoltării a transmis în iulie 2026 că România nu are, deocamdată, un sistem informatic integrat care să centralizeze toate clădirile expertizate și clasele lor de risc. Până atunci, trecuseră printr-o evaluare vizuală rapidă 3.724 de clădiri — dintre care circa 2.305 rezidențiale, 780 din sistemul de învățământ și 106 din cel sanitar.

De reținut: evaluarea vizuală nu stabilește concret o clasă de risc, pentru asta e nevoie de o expertiză tehnică făcută de un specialist atestat. Ministerul lucrează la un registru național digital al clădirilor, care ar urma să adune treptat toate informațiile astea într-un singur loc. Până atunci, răbdare.

Cum verifici dacă blocul tău e pe listă

Dacă stai în București și te-a apucat curiozitatea (sau, de ce nu, îngrijorarea) după cutremurul din Vrancea, poți consulta lista publicată de AMCCRS, unde găsești adresele imobilelor expertizate, anul construcției și încadrarea seismică. Dacă blocul tău nu apare acolo, poți cere informații de la asociația de proprietari sau de la primărie. Important: stabilirea clasei de risc necesită o expertiză tehnică de specialitate, nu e suficient să te uiți doar la cât de vechi arată blocul pe dinafară.

Sursă: G4Media.ro

Citește și

DeBucuresti este partener LIXRA Media Intelligence Network