Cultura

Clădire din Centrul Vechi scoasă la vânzare pentru 3 milioane de euro. Legătura cu Mihai Eminescu

În inima vibrantului Centrul Vechi din București, clădirea fostului Hotel Kiriazi, loc de întâlnire pentru poetul Mihai Eminescu, își caută un nou proprietar. Construită în 1882, această clădire, acum într-o stare avansată de degradare, este scoasă la vânzare pentru suma de 3 milioane de euro. Hotelul dispune de 50 de camere și peste 1.000 de metri pătrați de teren, având în același timp o valoare istorică inestimabilă.

Locația sa, situată la intersecția străzilor Blănari și Băcani, în apropierea celebrului Hanul cu Tei, face din această clădire un reper important al cartierului Lipscani. Astăzi, însă, clădirea poartă urmele timpului: tencuiala se desprinde, feroneria este deteriorată, iar curtea interioară, odinioară plină de viață, este acum pustie.

Istoria clădirii

Construit de doctorul G. Kiriazi, un personaj de seamă al vremii, hotelul a fost ridicat pe locul fostului Han al lui Zamfir, care a fost ulterior în proprietatea Mănăstirii Sărindar, până la secularizarea averilor mănăstirești din 1863. Kiriazi a achiziționat terenurile în mod succesiv și, între 1882 și 1884, a edificat un hotel elegant, cu fațade ornate și feronerie înaltă, păstrând tipologia hanului urban, cu camere și locuințe temporare organizate în jurul unei curți interioare protejate.

Centrul cultural și social al Bucureștiului

Hotelul Kiriazi a devenit rapid un simbol al capitalei. La parter și subsol funcționau prăvălii și spații comerciale, în timp ce la etaje erau camere pentru oaspeți și locuințe temporare. În incinta sa se afla Birtul Ștefănescu, un loc boem frecventat de Mihai Eminescu, iar clădirea a fost și sediul ziarului „Voința Națională”, o publicație influentă a vremii. Pereții hotelului au fost martori la dezbateri politice, conspirații literare și ambiții burgheze, transformându-l într-un adevărat centru cultural și social al epocii.

Declinul și degradarea

După naționalizarea din 1950, Hotelul Kiriazi a suferit o transformare drastică, pierzându-și identitatea. Camerele au fost recompartimentate, fațadele au suferit degradări semnificative, iar intervențiile insuficiente au dus la dispariția detaliilor originale ale construcției. În prezent, clădirea este clasificată ca monument istoric, grupa B, dar restaurarea sa necesită lucrări ample și costisitoare. Specialiștii în patrimoniu subliniază că autenticitatea și poziția sa excepțională în Centrul Vechi îi conferă un potențial imobiliar și cultural rar.

Povești dramatice din trecut

Hotelul Kiriazi poartă cu sine și amintiri mai puțin plăcute. În 1931, o tânără pe nume Teodora Iosif a încercat să se sinucidă aruncându-se de la etajul II, fiind transportată ulterior la Spitalul Colțea cu răni grave. În 1940, o altă tânără a fost găsită aproape moartă în camera sa, după ce consumase o cantitate mare de tinctură de iod, în urma unui abuz. Aceste întâmplări tragice subliniază că Hotelul Kiriazi a fost martor la viața tumultoasă și plină de contraste a Bucureștiului de altădată.

O bijuterie arhitecturală în așteptarea unui nou destin

Într-o piață imobiliară în care Centrul Vechi devine din ce în ce mai dens și comercial, Hotelul Kiriazi reprezintă o oportunitate rară: restaurarea unui monument istoric cu o valoare culturală și arhitecturală semnificativă, situat în inima unui cartier cu un potențial turistic și cultural imens. Vechiul hotel stă ca o mărturie a unui București elegant și cosmopolit, așteptând cu nerăbdare ca cineva să-i redea strălucirea de altădată.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul adevarul.ro și poate fi vizualizată direct aici.

Citește și