Cișmigiu capătă două fântâni restaurate: Eminescu și Sissi

Dacă te plimbi des prin Cișmigiu, probabil ai trecut pe lângă ele de zeci de ori fără să le dai prea mare atenție: Izvorul Eminescu, de lângă intrarea dinspre Știrbei Vodă, și Izvorul Sissi, ascuns mai spre interiorul parcului. Ei bine, amândouă urmează să intre în restaurare, după ce Consiliul General al Municipiului București a votat, în ședința din 27 octombrie, două proiecte de hotărâre dedicate exact acestui scop.

Pe scurt, ideea e simplă: Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” se asociază cu Administrația Domeniului Public a Municipiului București, iar cele două instituții vor avea și un protocol de colaborare. De ce e nevoie de o asemenea tevatură birocratică pentru niște fântâni? Pentru că, pur și simplu, nu poți restaura o fântână izolat de tot ce o înconjoară — rețele de apă, mobilier urban, vegetație, zona de protecție. Totul trebuie tratat ca un singur ansamblu, altfel documentația nu primește undă verde de la Ministerul Culturii.

Izvorul Eminescu are o suprafață construită la sol de doar 23 de metri pătrați, dar poartă o încărcătură simbolică serioasă: în 2019, lângă el a fost montată o placă omagială dedicată poetului, cu ocazia a 120 de ani de la moartea lui. Centrul de Cultură a obținut deja Certificatul de Urbanism nr. 221/208791, eliberat pe 23 aprilie 2026, pas necesar pentru a pregăti lucrările de intervenție. Practic, rețelele de alimentare și evacuare a apei, amenajările din jur și vegetația sunt administrate de ADP, așa că fără o abordare unitară între cele două instituții, proiectul ar fi rămas blocat.

Al doilea monument, Izvorul Sissi — cunoscut și ca Izvorul Sissi Ștefanidi — are o poveste mai tristă și mai puțin știută. A fost amplasat în Cișmigiu în 1927, sculptat de Ion Dimitriu-Bârlad în piatră de Bașchioi, la inițiativa familiei Ștefanidi, în memoria fiicei lor, Sissi, moartă la doar 21 de ani. Sculptura înfățișează o mamă îndurerată turnând apă dintr-un ulcior, iar terenul pe care stă monumentul a aparținut chiar familiei, care l-a donat ulterior pentru amenajarea grădinii publice.

Deși suprafața construită e de doar un metru pătrat, restaurarea nu se oprește acolo — fântâna formează un tot unitar cu bazinul de colectare și recirculare a apei din spate și cu amenajările din jur, aflate tot în grija ADP-ului. Raportul de specialitate e clar pe tema asta: normele Ministerului Culturii cer o restaurare unitară a întregului ansamblu și a zonei lui de protecție, altfel o intervenție limitată strict la acel metru pătrat ar fragmenta monumentul și ar face imposibilă avizarea documentației.

Nu avem încă un termen clar pentru începerea efectivă a lucrărilor — urmează etapele de documentație tehnică, avizul Ministerului Culturii și autorizația de construire. Dar e un pas concret spre readucerea la viață a două colțuri din Cișmigiu pe care mulți bucureșteni le trec cu vederea, deși spun multe despre istoria orașului.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)