Ciprian Ciucu discută despre exproprierea zonei retrocedate din Parcul IOR
Primarul general, Ciprian Ciucu, a reacționat recent la propunerea de hotărâre privind exproprierea zonei retrocedate din Parcul IOR, inițiată de consilierii generali ai unui partid politic. Edilul a subliniat că Primăria Capitalei nu dispune de fondurile necesare pentru a realiza exproprierea celor 12 hectare retrocedate, dar a promis că va căuta o soluție pentru a recupera terenul în mod etapizat, idee pe care a prezentat-o încă din timpul campaniei electorale.
Declarațiile au fost făcute vineri, 6 martie, în contextul unei ședințe a Consiliului General care a fost anulată din lipsă de cvorum. Ciucu a menționat că, în prezent, Primăria nu are resurse financiare nici pentru exproprierile necesare extinderii Bulevardului Dimitrie Pompeiu.
Cu toate acestea, primarul a afirmat că va colabora cu consilierii generali pentru a găsi o modalitate de a recupera treptat zona retrocedată din Parcul IOR, abordând exproprierile pe parcele. „Ok, hai să expropriem. De unde bani? Noi acum nu avem bani să expropriem pentru Pompeiu, care este o urgență. O să gândim ceva, pe modelul de la Sectorul 6, parcul de la Sere, unde am putut să expropiem ceva pentru parc. O să gândim ceva, să expropiem în timp, o bucățică, astfel încât să fie gestionabil bugetar”, a declarat primarul.
Exproprierea treptată a zonei retrocedate din IOR a fost un subiect abordat și în campania electorală pentru alegerile din 7 decembrie. Întrebat de un grup civic despre starea parcului, Ciucu a afirmat că „trebuie acționat pe toate planurile”, menționând exemplele Parcului Serelor Militare și Parcului Grozăvești din Sectorul 6.
„Am reușit să câștigăm procese pe Parcul Grozăvești, care nu mai are acest risc de a se construi pe el, ceea ce descurajează. O soluție pe care am aplicat-o la Parcul Serelor a fost să facem studii de fezabilitate mici, care să presupună exproprieri succesive, astfel încât ele să fie digerabile pentru buget. Nu poți expropria dintr-odată, pentru că nu ai buget, 66 de milioane de euro, și nici nu este corect”, a explicat Ciucu.
Distrugerea vegetației din zona retrocedată a început în 2022, prin incendieri și otrăviri ale arborilor, urmate de tăieri ilegale, pedepsite cu amenzi minime. Deși cetățenii s-au organizat pentru a protesta împotriva acestor acțiuni, distrugerea a continuat, iar vegetația a dispărut aproape complet. Lupta pentru salvarea parcului este continuată în instanță de către cetățenii unui grup civic, care contestă decizia de retrocedare a terenului.