Cinci procese în care este implicată Maria Cocoru, fosta proprietară a zonei retrocedate din IOR, se desfășoară în luna iunie

În luna aceasta, se judecă cinci procese în care Maria Cocoru, fosta proprietară a zonei retrocedate din IOR, este implicată. O ședință de judecată a avut loc pe 10 iunie la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), având ca obiect Parcul Brâncuși.

Acest proces a fost inițiat de Uniunea Salvați România (USR) și foștii consilieri generali Stroe Bogdan Cristian și Ciceală Ana-Maria, având ca scop anularea deciziei de retrocedare a unui teren de 1,4 hectare din Sectorul 3, cunoscut sub numele de Parcul Brâncuși, situat în apropierea zonei retrocedate din Parcul IOR.

Acțiunea a fost deschisă la începutul anului 2020, însă Tribunalul București a respins-o, considerând-o lipsită de interes. Instanța a subliniat că:

„Niciunul dintre reclamanţi nu a dovedit folosul practic, material sau moral, urmărit prin promovarea acţiunii, cu atât mai mult cu cât reclamanţii nici nu invocă vreun drept patrimonial sau nepatrimonial cu privire la terenul restituit.”

Ca urmare, Ana Maria Ciceală, Bogdan Stroe și USR au formulat apel, iar dosarul a ajuns la ICCJ. În septembrie 2024, instanța a decis suspendarea judecății până la introducerea moștenitorilor defunctei Maria Cocoru.

O nouă ședință de judecată a avut loc pe 10 iunie, începând cu ora 09:30.

Parcul Brâncuși a fost retrocedat în 2011, prin dispoziția fostului primar Sorin Oprescu, care a fost condamnat definitiv pentru corupție.

Alte procese în care este implicată Maria Cocoru

Pe lângă procesul menționat, alte patru procese sunt programate pentru perioada următoare:

• Dosar 35051/301/2023 – Ședința de judecată este programată pe 11 iunie, la Judecătoria Sectorului 3, fiind deschis de Maria Cocoru împotriva Primăriei Sectorului 3 pentru contestarea unei amenzi.
• Dosar nr. 6605/301/2023 – Ședința de judecată este programată în luna iunie.
• Dosar nr. 34826/301/2024 – Ședința de judecată este programată pe 19 iunie, vizând tentativa de distrugere prin incendiere a zonei retrocedate din Parcul IOR.
• Dosar nr. 28345/301/2023 – Ședința de judecată este programată pe 20 iunie, fiind un proces deschis împotriva Poliției Locale București pentru contestarea unei amenzi de 15.000 lei.

Maria Cocoru a fost implicată de-a lungul vieții sale în numeroase procese. Decesul său a fost confirmat de Curtea de Apel București în septembrie 2024, însă a avut loc pe 19 iulie. Instanța a menționat:

„Potrivit certificatului de deces depus la dosarul cauzei, rezultă că petenta figurează ca „decedat” conform actului nr. 9025/2024, din data de 19.07.2024.”

Astfel, unele procese au fost suspendate pentru introducerea moștenitorilor, în timp ce altele continuă, în ciuda incertitudinii juridice a terenurilor aflate pe numele ei.

Moștenitorii zonei retrocedate rămân anonimi

Moștenitorii zonei retrocedate din Parcul IOR rămân anonimi, la aproape 11 luni de la decesul Mariei Cocoru. Deși Sorin Tuță, fostul mandatar al terenului, a afirmat că procedura succesorală este în curs de desfășurare, moștenirea nu a fost dezbătută până la începutul lunii martie.

Conform legislației, dreptul de opțiune succesorală se exercită în termen de un an de la deschiderea moștenirii. În cazul moștenirii exprese, posibilii succesori trebuie să facă o declarație notarială pentru a accepta moștenirea.

Avocatul consultat a explicat că moștenirea poate fi acceptată și tacit, fără declarație notarială, prin acte care demonstrează acceptarea acesteia. După expirarea termenului, unitatea administrativ-teritorială poate începe demersurile pentru ca moștenirea să intre în patrimoniul său.

În plus, Codul Civil prevede că, dacă în termen de un an și 6 luni de la deschiderea moștenirii nu se prezintă niciun succesibil, notarul va soma pe toți succesibilii să se înfățișeze, iar în lipsa acestora, moștenirea va fi considerată vacantă.

Familia Băjenaru și legăturile sale cu Maria Cocoru

În spatele Mariei Cocoru, femeia de 90 de ani decedată, s-ar afla familia Băjenaru, conform unei investigații. Aceștia ar avea legături politice și afaceri imobiliare. De-a lungul timpului, zona retrocedată a fost lăsată în paragină, având în vedere că urmează să fie închiriată.

În ciuda controverselor, Maria Cocoru nu a apărut niciodată public, iar vecinii nu știu cum arată. Aceștia au auzit numele ei în diverse contexte, dar nu au avut ocazia să o întâlnească personal.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.