Casa Nanu-Muscel: O istorie de lux, decădere și renaștere

În centrul Bucureștiului, la adresa 7 din Piața Romană, se află o clădire cu o istorie de peste un secol: Casa Nanu-Muscel. Recent restaurată și redeschisă, această clădire ascunde o poveste captivantă despre ambiție, declin, controverse și renaștere, reflectând complexitatea iubirii orașului pentru patrimoniul său arhitectural.

Casa a fost construită de doctorul Ion Nanu-Muscel, o personalitate marcantă a medicinei românești din începutul secolului XX. Acesta a fost profesor de semiologie și clinică medicală la Universitatea de Medicină, medic la spitalele Filantropia și Colțea, senator și membru al Academiei de Medicină. În 1908, el a achiziționat terenul din Piața Romană printr-o licitație organizată de Primăria Bucureștiului, plătind 50,5 lei pentru fiecare metru pătrat, o sumă considerabilă pentru acea vreme, ce i-a asigurat o poziție centrală într-un București în plină expansiune.

Între decădere și renaștere

Între 1909 și 1911, pe acest teren a fost edificată casa, conform planurilor arhitectului Ernest Doneaud. Clădirea se distinge prin stilul Beaux-Arts, având fațade decorate cu ornamente florale, vaze sculptate, măști feminine și chenare elaborate, toate reprezentând tendințele artistice ale începutului de secol XX.

Din păcate, destinul clădirii a fost similar cu cel al multor alte imobile istorice din București. După perioada interbelică, istoria sa devine din ce în ce mai greu de urmărit, mai ales în timpul comunismului. Anexele Casei Nanu-Muscel au fost demolate în anii 2000, iar corpul principal a rămas degradat și abandonat. În 2013, clădirea a fost clasificată oficial ca monument istoric, dar decizia a venit poate prea târziu, deoarece interioarele erau deja grav afectate, iar decorurile originale fuseseră în mare parte distruse.

Planuri de restaurare și controverse

În 2012, Academia de Studii Economice din București a achiziționat imobilul și a anunțat un plan de restaurare și reconversie, vizând readucerea casei la forma sa inițială și integrarea acesteia într-un complex educațional și cultural. Totuși, proiectul s-a confruntat cu mari controverse. Lucrările au fost suspendate în 2016 de Ministerul Culturii, care a invocat nerespectarea legislației privind monumentele istorice. Societatea civilă și organizațiile de protecție a patrimoniului au criticat intervențiile, acuzând distrugerea unor elemente originale și planurile de a construi o clădire modernă de șapte etaje în spatele vilei.

Academia a susținut că autorizațiile de construcție erau legale, fiind emise înainte de clasarea imobilului ca monument istoric. După ani de dispute și întârzieri, lucrările au fost reluate, iar proiectul de restaurare a fost finalizat. Costurile totale au depășit 49 de milioane de lei, incluzând refacerea fațadei, restaurarea ornamentelor, reconfigurarea interioarelor și adaptarea clădirii la funcțiuni moderne. În același timp, un nou corp din sticlă și metal a fost construit în spatele vilei, devenind parte integrantă a campusului ASE.

La începutul anului 2023, Casa Nanu-Muscel a fost redeschisă oficial, găzduind acum Muzeul ASE, Galeria de Artă „Cecilia Cuțescu-Storck” și diverse spații pentru expoziții, conferințe și activități culturale. După decenii în care a fost o ruină în centrul orașului, casa a redevenit un spațiu vibrant, deschis comunității și vizitatorilor. Totuși, controversa continuă, clădirea modernă din sticlă din spatele Casei Nanu-Muscel stârnind critici din cauza contrastului dintre vechi și nou, dar și din cauza impactului asupra aspectului Pieței Romane.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul b365.ro și poate fi vizualizată direct aici.