Cantacuzino lucrează la un leac nou împotriva meningitei
Dacă ai impresia că Institutul Cantacuzino e doar o clădire veche și impunătoare pe care o vezi din tramvai, ei bine, surpriză: oamenii de acolo lucrează chiar acum la ceva care ar putea schimba radical modul în care tratăm una dintre cele mai temute boli, meningita.
Vestea vine dintr-un studiu internațional, publicat în revista Scientific Reports, la care au contribuit și cercetători din București, alături de colegi din Israel și Slovacia. Pe scurt, au creat o substanță nouă, o așa-numită peptidă antimicrobiană, care ar putea deveni baza unui medicament revoluționar împotriva meningitei bacteriene, o infecție a creierului care, din păcate, e de multe ori mortală.
Marea problemă cu tratarea meningitei nu e neapărat omorârea bacteriei, ci faptul că majoritatea antibioticelor nu reușesc să treacă de bariera hematoencefalică, un fel de gard de protecție natural al creierului. Cercetătorii au găsit un truc inteligent: au legat un amestec de peptide cu efect antibacterian de o altă peptidă care „știe drumul” spre creier, printr-un conector chimic. Așa a apărut compusul cu numele, recunoaștem, puțin SF: P-FK5-X-TGN.
Și a funcționat. În laborator, pe un model care imită bariera creierului, substanța a trecut cu succes și a distrus mai multe bacterii decât varianta fără „ghid” și decât un antibiotic clasic folosit ca termen de comparație. A fost nevoie de o cantitate foarte mică, doar 8 micrograme pe mililitru, ca să omoare bacteria care provoacă meningita.
Testele pe șoareci infectați au confirmat tendința bună: două treimi dintre animale (67%) au supraviețuit după tratamentul cu noua substanță, față de jumătate (50%) în cazul antibioticului de comparație și niciunul dintre cele tratate doar cu varianta fără „ghid”. Interesant e că doza folosită a fost de cinci ori mai mică, dar numărul de bacterii a scăzut de circa o mie de ori.
Înainte să ne entuziasmăm prea tare și să visăm la medicamentul minune de la farmacie, cercetătorii sunt sinceri: mai sunt mulți pași de parcurs. Ce au obținut acum e, cum spun ei, o „dovadă de concept”, adică prima confirmare solidă că ideea funcționează, nu un tratament gata de folosit. Următorii pași înseamnă optimizarea peptidei, înțelegerea exactă a mecanismului prin care trece bariera creierului și testarea ei împotriva altor infecții similare ale sistemului nervos central.
Studiul a avut contribuția Institutului Cantacuzino, în afiliere cu Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul USAMV București, alături de echipe de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, Universitatea de Medicină Veterinară și Farmacie din Košice și Institutul de Neuroimunologie al Academiei Slovace de Științe. Coordonatorul studiului este Zvi Hayouka, de la Universitatea Ebraică.
E genul de veste care nu face titluri de breaking news peste tot, dar care arată că, pe lângă traficul infernal și gropile din asfalt, în București se întâmplă și lucruri de care ar trebui să fim mândri. Institutul Cantacuzino, cu istoria lui de peste un secol, continuă să fie relevant și în 2026, de data asta în lupta cu una dintre cele mai periculoase boli infecțioase.
Sursă: Buletin de București (buletin.de)