Calitatea locuirii în Capitală: 13% dintre locuințe, „precare” și „mediu-inferior”

Un raport recent arată că 13% dintre locuințele din București sunt clasificate ca fiind „precare” și „mediu-inferioare”. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, 66,5% din suprafața administrativă a orașului este ocupată de construcții, majoritatea destinate locuirii.

În București, există 1.063.983 de locuințe, cu o suprafață locuibilă totală de 50.071.012 mp. Suprafața medie pe locuitor este de 26 mp, iar acest indicator a crescut semnificativ, în special datorită dezvoltării de locuințe mai mari, cu o creștere de 20% între 2020 și 2023.

Lipsa de confort în locuințe

Raportul evidențiază o situație sub medie pentru 13% din locuințe. Aproximativ 3% dintre acestea sunt considerate „precar”, având o suprafață mică, fiind supraaglomerate și având acces limitat la servicii. Aceste locuințe se găsesc în special la periferii sau în zone cu probleme sociale.

În plus, 10% dintre locuințe se încadrează în categoria „mediu-inferior”, caracterizate printr-o suprafață locuibilă redusă și un număr mare de rezidenți, fiind clasificate la confort II sau unifamiliale.

Extinderea urbană fără planificare

Între 2010 și 2023, Bucureștiul a cunoscut o expansiune semnificativă, cu 268.586 de locuințe noi construite, majoritatea în blocuri. Aceste construcții au apărut pe foste platforme industriale sau pe terenuri care anterior erau spații deschise, inclusiv zone verzi. Această expansiune a dus la supraaglomerarea serviciilor publice în noile cartiere, care adesea sunt subdotate, având acces limitat la spații verzi, școli, spitale și transport public eficient.

Transformarea peisajului urban

Pe lângă locuințe, peisajul urban al Bucureștiului a suferit transformări semnificative, cu dispariția multor clădiri industriale. Acestea au fost înlocuite cu clădiri rezidențiale, comerciale și de birouri. Platformele industriale au fost în mare parte demolate, iar activitățile industriale s-au reorientat spre zonele din afara orașului.

Clădirile comerciale, cum ar fi mall-urile și hypermarketurile, au devenit o parte integrantă a peisajului urban, fiind concentrate în zone comerciale precum Băneasa, Orhideea, Militari și Pallady. De asemenea, multe clădiri de birouri au fost construite pe foste platforme industriale, cum ar fi cele din zonele Semănătoarea și Șoseaua Orhideelor.

Probleme de mediu

Extinderea construcțiilor a transformat Bucureștiul într-un oraș majoritar impermeabil. Raportul indică faptul că 46,5% din suprafața orașului este complet impermeabilă, iar 30% au o permeabilitate redusă, ceea ce generează efecte negative, în special în condiții de ploi abundente. Aceasta contribuie la o poluare crescută, la supraîncălzirea orașului și la costuri mai mari de întreținere a spațiilor verzi.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.