Calitatea aerului pe peronul de la metrou: o problemă alarmantă

Monitorizarea calității aerului în stațiile de metrou și autobuze a relevat, în urma unei analize de două săptămâni, faptul că bucureștenii respiră aer toxic în timp ce așteaptă pe peron. Concentrațiile de particule PM10 au depășit de mai multe ori limitele legale admise. Deși reglementările nu stabilesc o limită zilnică pentru particulele fine, s-au înregistrat momente când nivelurile PM2.5 au fost superioare celor PM10.

În contrast, autobuzele electrice au demonstrat o calitate a aerului semnificativ mai bună, conform datelor analizate. Ministerul Mediului nu monitorizează aerul din subteran, neavând atribuții legale în acest sens, ceea ce ridică semne de întrebare asupra sănătății publice în București, care se află pe locul doi în clasamentul celor mai poluate capitale europene.

Experiențele călătorilor

Marius, un tânăr de 26 de ani, folosește zilnic metroul pentru a ajunge rapid în Pipera. El circulă pe linia M2, care leagă sudul de nordul Capitalei. “Nu m-am gândit niciodată la poluarea din metrou, deși uneori aerul mi s-a părut greu de respirat,” a declarat el.

Diana, o altă călătoare de 23 de ani, a observat umiditatea ridicată și mirosul de mucegai în unele stații, sugerând că ar fi necesar un sistem de ventilație mai eficient.

Monitorizarea calității aerului

Pe parcursul unei săptămâni, au fost efectuate măsurători ale calității aerului pe linia M2, cunoscută ca „magistrala corporatiștilor”, care dispune de trenuri moderne introduse între 2013 și 2016. Datele au fost colectate folosind senzori portabili de la rețele independente de monitorizare, care au evaluat particulele PM10, PM2.5 și PM1 din vagoane și patru stații: Pipera, Piața Victoriei, Eroii Revoluției și Tudor Arghezi.

Particulele PM (Particulate Matter) sunt microscopice și pot provoca probleme de sănătate. PM10 au un diametru mai mic de 10 micrometri, iar PM2.5 sunt chiar mai fine, având un diametru de sub 2,5 micrometri. Aceste particule pot proveni din activitățile umane, dar și din fenomene naturale.

Rezultatele măsurătorilor

Conform cercetătoarei Luminița Mărmureanu, care a asistat la interpretarea datelor, măsurătorile au arătat că particulele din stații depășesc semnificativ valorile din vagoane. De exemplu, PM1 a fost cu aproximativ 88% mai mare pe peron decât în interiorul vagoanelor. De asemenea, PM2.5 și PM10 au avut diferențe de 59% și, respectiv, 49%, ceea ce sugerează o calitate a aerului mai bună în interiorul trenurilor.

În ciuda acestor rezultate, Bucureștiul rămâne a doua cea mai poluată capitală europeană, cu un raport al Agenției Europene de Mediu care arată că orașul se află pe locul 720 din 761 în clasamentul poluării aerului. De asemenea, un raport recent a subliniat că particulele în suspensie depășesc frecvent limitele admise.

Responsabilitățile autorităților

Monitorizarea poluării aerului de suprafață este realizată de Ministerul Mediului, dar poluarea din subteran rămâne o „necunoscută”. Ministerul nu colectează date despre calitatea aerului din transportul public subteran, ceea ce face ca informațiile disponibile să fie limitate. Fostul ministru a menționat că măsurătorile de acest tip depășesc atribuțiile ministerului, iar în prezent nu există un sistem de monitorizare în stațiile de metrou.

În concluzie, expunerea la poluarea din metrou poate avea efecte negative asupra sănătății, iar angajații care lucrează în tuneluri sunt cei mai expuși. Este esențial ca autoritățile să ia măsuri pentru a îmbunătăți calitatea aerului din transportul public subteran, având în vedere impactul semnificativ asupra sănătății publice.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.