Până la finalul secolului, Capitala României ar putea experimenta schimbări climatice semnificative, caracterizate prin veri extrem de călduroase, secete mai frecvente și ploi intense concentrate în perioade scurte. Un raport recent indică faptul că temperatura medie a aerului în București ar putea crește cu 3,6–4°C.
Se estimează că Bucureștiul va fi afectat de 24 de valuri de căldură pe an, iar temperatura medie ar putea crește cu până la 4 grade Celsius până în anul 2100. Aceste schimbări climatice vor avea un impact semnificativ asupra regimului de precipitații, cu un număr crescut de zile în care temperaturile vor depăși 30°C, estimat să fie cu 20–30 zile mai mult pe an, în timp ce precipitațiile totale vor scădea cu 20–40%.
Valurile de căldură devin norma
În intervalul 2068–2100, numărul mediu de valuri de căldură va ajunge la 24 pe an, comparativ cu 3,5 în prezent. Aceste valuri vor avea o durată de peste 10 zile, cu temperaturi cu peste 10°C mai mari decât media sezonieră. Există riscul ca mai multe episoade de căldură extremă să se suprapună, generând perioade prelungite de caniculă.
Creșterea numărului de nopți tropicale
Raportul subliniază, de asemenea, că numărul nopților tropicale va crește semnificativ. Frecvența secetelor va urca de la 0,08 evenimente/deceniu în trecut, la 0,43 până în 2100. Deși media precipitațiilor de iarnă ar putea crește ușor, acestea vor fi predominant sub formă de ploi, nu de zăpadă. Vara, episoadele pluviale vor fi scurte, dar intense, având potențialul de a afecta grav populația.
Bucureștiul, un oraș vulnerabil
Raportul avertizează că Bucureștiul este extrem de vulnerabil la aceste schimbări climatice. Densitatea mare a populației, infrastructura expusă la inundații și dependența unor activități economice de condițiile meteorologice cresc riscurile sociale și economice. De asemenea, se menționează incapacitatea instituțiilor și a populației de a răspunde adecvat acestor provocări.
Scenariile analizate iau în considerare o evoluție rapidă a creșterii economice, o creștere a populației până la mijlocul secolului și o adoptare rapidă a noilor tehnologii. Conform acestor prognoze, maximul emisiilor de CO2 va fi atins în 2050, urmat de o scădere semnificativă, datorată creșterii energiilor „zero carbon”, care ar putea depăși 65%.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.
