Bucureștenii se confruntă cu un aer din ce în ce mai poluat: 60% din emisii provin din trafic

Starea mediului în București continuă să se deterioreze, ceea ce necesită măsuri imediate pentru a asigura o calitate mai bună a vieții locuitorilor. Poluarea aerului a atins deja niveluri alarmante, iar traficul rutier este principalul vinovat, contribuind cu 60% la emisiile de noxe, conform unui raport de specialitate.

Problemele mediului urban

Raportul intitulat „Starea mediului în București”, realizat de o fundație locală, subliniază că natura urbană este insuficientă în raport cu standardele Uniunii Europene. Infrastructura gri și gestionarea deșeurilor contribuie la aglomerarea Capitalei, iar schimbările climatice aduc riscuri considerabile pentru locuitorii săi.

Nevoia de acțiune structurală

Documentul scoate în evidență necesitatea unei strategii clare pentru îmbunătățirea calității aerului, precum și acțiuni structurale din partea autorităților, organizațiilor și cetățenilor. Măsurile durabile pe termen lung sunt esențiale.

Sursele poluării

Traficul intens, arderea deșeurilor și activitatea marilor centrale industriale contribuie la deteriorarea calității aerului din București. Orașul este sufocat zilnic de un număr mare de vehicule, dintre care:

• peste jumătate au o vechime mai mare de 10 ani;
• mai mult de o treime sunt echipate cu motoare diesel.

De asemenea, centralele termice poluează semnificativ, fiind responsabile pentru mai mult de 75% din emisiile de dioxid de sulf și o mare parte din gazele toxice, cum ar fi oxizii de azot și dioxidul de carbon. Fumul rezultat din arderea deșeurilor în localitățile din jurul Capitalei aduce în aer substanțe periculoase.

Impactul asupra sănătății

În multe cartiere din București, se înregistrează frecvent depășiri ale limitelor legale pentru mai mulți poluanți. Ozonul de la nivelul solului, care se formează în zilele caniculare, favorizează apariția smogului fotochimic, un tip de poluare periculoasă care afectează în special copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni respiratorii.

Schimbările climatice și infrastructura urbană

Aceste depășiri vin în contextul în care Bucureștiul se confruntă cu schimbări climatice, conducând la veri din ce în ce mai fierbinți. Anul 2024 a fost cel mai călduros din istoria orașului, cu o temperatură medie de 27,43°C, cu aproape 6°C peste media obișnuită.

Aproape 80% din suprafața orașului este acoperită de asfalt sau construcții, ceea ce reduce răcoarea naturală și crește disconfortul. De asemenea, Bucureștiul a pierdut peste 500 de hectare de spații verzi din 1990 până în prezent, iar doar 60% dintre apartamente și 55% dintre case se află la mai puțin de un kilometru de un parc.

Necesitatea unei strategii de mediu

În ciuda provocărilor, organizațiile civice continuă să atragă atenția asupra problemelor de mediu din București. Un sondaj realizat în rândul a 26 de ONG-uri și 9 grupuri de inițiativă civică arată că cele mai mari provocări sunt lipsa spațiilor verzi, poluarea aerului și gestionarea deficitară a deșeurilor. Aproape 73% dintre organizațiile respondente consideră că aceste probleme pot fi soluționate și se implică activ în parteneriate cu instituțiile publice pentru a contribui la un mediu mai bun în București.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul adevarul.ro și poate fi vizualizată direct aici.