Blocuri cu bani gratis de consolidare, blocate chiar de vecini

Uneori cea mai mare piedică într-un proiect nu e birocrația, nu sunt banii și nici vremea rea de șantier, ci… vecinul de la etajul trei. Așa se întâmplă acum în București, unde două blocuri aflate în risc seismic de gradul I ar putea fi consolidate complet gratuit, din fonduri nerambursabile, dar proiectele stau pe loc pentru că un grup mic de proprietari refuză să elibereze locuințele pe durata lucrărilor.

Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, adică cei care se ocupă exact de genul ăsta de intervenții, are deja gata de aproape un an autorizațiile de construire, contractele de finanțare și procedurile de achiziție pentru constructori. Practic tot ce mai lipsește e acordul tuturor locatarilor, iar aici lucrurile se complică.

Un exemplu e blocul de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, unde 32 de familii vor consolidarea și au fost deja relocate, dar alte 8 familii refuză să plece și blochează tot proiectul. Situația urmează să ajungă în instanță, iar primăria ia în calcul chiar și recuperarea banilor cheltuiți deja pentru pregătirea lucrărilor.

Al doilea caz e pe Calea Victoriei, unde dintr-un total de 90 de familii, 70 vor consolidarea, dar 20 refuză, iar din cauza lor blocul întreg rămâne blocat, indiferent cât de mult își doresc ceilalți să nu mai locuiască într-o clădire cu risc seismic.

Motivele celor care refuză sunt, de fapt, foarte omenești: unii au spații comerciale la parter și se tem că afacerea are de suferit în timpul lucrărilor, alții au apartamente închiriate și nu vor să piardă chiria, iar alții pur și simplu și-au renovat de curând locuința și le pare rău de bani. Toate motive de înțeles la nivel individual, doar că pun în pericol siguranța întregului bloc și, implicit, a trecătorilor de pe stradă.

Legea spune că, pentru a intra în program, e nevoie de o hotărâre a asociației de proprietari semnată de cel puțin 50% plus unu dintre proprietari. Ce nu spune legea e cum îi convingi pe restul să accepte relocarea temporară, iar aici practic nu există niciun mecanism de forțare.

Vestea bună e că, pentru cei care acceptă, tot procesul e gratuit: consolidarea durează în medie doi ani, timp în care primăria asigură relocare sau cazare, fie în locuințe de necesitate, fie prin chirii decontate. Aproape 90% din costuri vin din fonduri nerambursabile, iar restul e suportat de Primăria Municipiului București, care recuperează banii de la proprietari eșalonat, pe o perioadă de până la 15 ani. Pentru un apartament de 100 de metri pătrați, suma de plată e undeva între 10.000 și 15.000 de euro, eșalonată pe 5 până la 15 ani.

Practic vorbim despre bani aproape gratis pentru siguranța unui bloc întreg, iar totuși proiectul poate cădea din cauza câtorva oameni care nu vor să se mute temporar. E genul de situație în care înțelegi și una, și alta, dar tot te doare capul gândindu-te ce se întâmplă la un cutremur mare, dacă exact clădirile astea rămân neconsolidate.

Sursă: PMBucuresti (facebook.com)