Blocul din Rahova: evaluarea gata, șantierul reîncepe curând

Aproape un an de la explozia devastatoare din 17 octombrie 2025, blocul din cartierul Rahova a trecut printr-o etapă esențială: evaluarea tehnică a clădirii a fost finalizată. Practic, specialiștii au intrat pe rând în toate cele 270 de apartamente răspândite pe 5 scări afectate de explozie, au făcut poze la fiecare fisură suspectă și au măsurat totul cu un aparat numit deformetru, ca să vadă exact cât de grav stă treaba cu structura clădirii.

Rezultatul muncii lor e un raport stufos, de peste 500 de pagini, care a ajuns deja pe masa dirigintelui de șantier. Mai sunt câteva puncte de lămurit, dar nimic dramatic — documentul urmează să fie validat până marți, 15 septembrie 2026, conform anunțului făcut de Primăria Capitalei.

Ce urmează după validare

Odată bifată validarea, Primăria va emite ordinul de începere a lucrărilor, iar constructorul Apolodor va putea relua organizarea de șantier și va porni efectiv lucrările de punere în siguranță a blocului. Contractul cu Apolodor a fost semnat abia după ce mai multe licitații au eșuat lamentabil — nicio firmă nu s-a prezentat, motiv pentru care în martie 2026 Primăria a decis să majoreze prețul lucrărilor, ca să mai atragă niște ofertanți.

Cât despre durata efectivă a intervenției, Ciprian Ciucu a estimat că lucrările de punere în siguranță ar trebui să dureze aproximativ 50 de zile. Nu e puțin, dar nici o veșnicie, având în vedere prin ce a trecut clădirea.

Senzori pentru fisuri și grija pentru vecini

La începutul lunii august, primarul general anunța că înainte de a începe lucrările propriu-zise a fost nevoie de montarea unor senzori speciali în crăpăturile apartamentelor din apropierea zonei de intervenție. Ideea e simplă, dar utilă: dacă cineva observă că o crăpătură s-a mărit din cauza șantierului, să poată cere despăgubiri, iar dacă fisurile nu se schimbă, Primăria să se poată apăra în instanță și să demonstreze că n-are nimic de plătit.

„Dacă cineva va constata că o crăpătură s-a mărit, din cauza lucrărilor, să ne poată cere despăgubiri nouă, celor care am antamat această lucrare. Dacă crăpăturile nu există sau dacă nu vor crește, noi să ne putem proteja în instanță și să demonstrăm că nu vom avea nimic de plătit ca primărie către acele imobile”, explica edilul pe 7 august.

Ciucu a mai spus că, dacă apar întârzieri, oamenii afectați vor continua să primească sprijin financiar pentru chirie — măsura ar urma să fie prelungită, prin votul Consiliului General, până în noiembrie 2027.

Banii pentru reconstrucție, încă un semn de întrebare

Referitor la finanțarea reconstrucției propriu-zise a blocului, primarul general a vorbit despre două variante posibile: bugetul de stat sau cel local. La momentul discuției, spunea că nu se gândise la donații ca sursă de bani.

„Această informație nu ajunsese la mine. Acum este prima oară când aud despre donații. O să mă gândesc. Nu știu cât de relevante sunt, cât de mari pot fi, e greu să mă pronunț în acest moment. Până acum nu m-am gândit, personal, și nu mi-a spus nimeni despre partea cu donații”, a adăugat Ciucu.

Indiferent de unde vor veni banii, sumele urmează să fie recuperate după ce se vor stabili vinovățiile, în procesul deschis de procurori — deci povestea juridică e departe de final, chiar dacă șantierul se mișcă în sfârșit.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)