Bloc nou lipit de geamul vecinilor pe Mendeleev, lângă Amzei

Pe strada Mendeleev, la câțiva pași de Piața Amzei, s-a întâmplat ceva destul de wild: o casă veche a fost demolată, iar în locul ei a apărut o clădire nouă, mult mai înaltă, practic lipită de blocul vecin. Proprietarii apartamentelor de la primele patru etaje s-au trezit cu surpriza vieții — în fața geamurilor lor, la mai puțin de un metru distanță, crește o construcție care le-a luat toată lumina.

„De la geamul de la bucătărie pun mâna pe clădirea lor”, ne spune Ilinca Macarie, unul dintre locatarii afectați. Și nu vorbim la figurat — chiar întinde mâna și atinge zidul vecin. Femeia a dat în judecată Primăria Capitalei, care a emis autorizația de construire, și pe proprietarul imobilului nou.

Proprietarul e Dumitru Ovidiu Ioan, decan la Facultatea de Drept din cadrul ASE, avocat și fost deputat (a intrat pe listele PPDD al lui Dan Diaconescu în 2012, apoi a trecut la PNL). Firma lui, Ovi Construction & Real Estate SRL, e implicată în zeci de contracte cu instituții ale statului — Primăria Sectorului 3, mai multe universități din Capitală.

Dumitru Ovidiu Ioan susține că arhitectul l-ar fi informat că nu poate construi sub o „înălțime minimă a zonei”, că așa ar cere planurile urbanistice ale Pieței Amzei. Mai mult, a acuzat locatarii blocului din anii 1940 că nu ar fi trebuit să aibă balcoane spre imobilul său nou. „Istoria este cea care a condus la această situație”, zice el.

Autorizația de construire a fost semnată de Gabriela Firea în ultima lună a mandatului său, în 2020. Vecinii cer în instanță anularea documentului și demolarea clădirii.

Lucrările au început în 2021, în spatele unei clădiri istorice de la stradă. Ilinca Macarie, care e arhitect, spune că noua construcție a fost ridicată fără să respecte limita de proprietate și normele urbanistice privind gradul de ocupare a terenului. „Clădirea nu se retrage de la limita laterală și nici de la limita posterioară, ci e alipită la limita de proprietate. Ferestrele vecinilor sunt lipsite de iluminat natural”, a scris ea într-o sesizare trimisă Inspectoratului de Stat în Construcții.

Proprietarul a demolat casa veche și a ridicat pe același amplasament o construcție cu trei etaje mai înaltă. „A respectat vechiul amplasament, dar au dublat cel puțin înălțimea. Vechea clădire se lipea de zidul nostru și de calcan, care mergea până la P+1. Era ok. Noul imobil l-au supraînălțat cu 3 nivele și l-au și extins în fața retragerii noastre”, explică Ilinca.

Noua clădire se alipește de calcanul existent pe o lungime de peste 19 metri, iar față de limita opusă se întinde până la limita de proprietate. Ferestrele vecinilor au rămas fără lumină naturală. Distanța dintre fereastra apartamentului Ilincăi și noua clădire e de doar câțiva metri, iar dezvoltatorul nu a cerut acordul vecinilor, deși era obligat prin certificatul de urbanism.

În plângerea depusă în instanță, Ilinca arată că firma nu ar fi respectat mai multe dintre prevederile autorizației de construire. Documentul a fost emis pentru „consolidarea, reabilitarea și supraetajarea clădirilor de locuit”, cu regim final S+P+2E. Dar „construcția pe șantier nu corespunde cu titlul lucrării pentru care s-a obținut autorizație. În realitate e vorba de demolarea clădirii existente și construirea unei clădiri noi pe amprenta celei vechi, deci nici vorbă de reabilitare.”

Mai mult, conform autorizației e vorba de clădiri de locuit. În memoriul de arhitectură proiectul e descris ca hotel, cu cafenea și recepție la parter și camere tipice de hotel. Schimbarea funcțiunii din locuință în hotel ar fi avut consecințe directe asupra obligațiilor urbanistice — ar fi fost nevoie de locuri de parcare. „În incinta proprie nu e loc pentru a parca nici măcar o mașină”, se arată în documentele depuse în instanță.

Arhitecta mai spune că terenul nu permite accesul autospecialelor de intervenție, ceea ce ar încălca normele de siguranță la incendiu. Sunt și alte neconcordanțe: suprafața construită e specificată în unele planșe ca 143 mp, în altele 145,74 mp. Nu reiese din niciun document cum au fost calculate POT (Procentul de ocupare al terenului) și CUT (Coeficientul de utilizare al terenului).

„Deși se menționează construcția ca fiind S+P+2E, din secțiuni reiese că parterul are o înălțime de 6 metri și două rânduri de ferestre și o structură de rezistență care ar permite construcția ulterioară a unui planșeu intermediar. Această modificare ar schimba coeficienții de urbanism”, se mai arată în plângere. Vecinii bănuiesc că parterul ar putea fi organizat ca recepția viitorului hotel, de aceea ar fi mai înalt decât un etaj obișnuit.

Disperată că imobilul continuă să crească în fața geamului de la bucătărie, Ilinca s-a adresat încă din 2021 instituțiilor statului pentru a opri construcția. A trimis adrese atât către Primăria Capitalei, cât și către Inspectoratul de Stat în Construcții.

ISC a răspuns de două ori în 2021 că a redirecționat speța către Primăria Generală și către arhitectul șef al Bucureștiului. Doar că aceștia fie nu au verificat, fie au verificat dar nu au transmis mai departe. Ilinca nu a aflat nimic, pentru că Primăria nu i-a răspuns deloc.

Anul trecut, la patru ani de la prima reclamație, ISC a comunicat că a efectuat mai multe controale în perioada 2021-2022. Și nu ar fi găsit nicio problemă. „La obiectivul menționat au fost efectuate controale, fiind constatat faptul că, la momentul controlului erau respectate prevederile autorizației de construire, raportat la stadiul fizic al lucrărilor executate la data respectivă”, a comunicat ISC.

Din 2022, instituția nu a mai efectuat niciun control. ISC a mai transmis că unele cerințe invocate de vecini, precum modul cum se va face accesul auto și parcarea în zonă după finalizarea clădirii, nu pot fi aplicate retroactiv, deoarece au fost introduse ulterior emiterii certificatului de urbanism.

Firma care construiește clădirea controversată e Ovi Construction & Real Estate SRL, administrată de Dumitru Ovidiu Ioan. Acesta deține participații, alături de soția sa, și în alte firme din domeniul construcțiilor și serviciilor — OVI Management SRL, OVI Architecture Engineering SRL sau OVI Travel SRL.

Ovi Construction & Real Estate SRL a încheiat, de-a lungul timpului, numeroase contracte de construcții și renovări cu instituții ale statului: Primăria Sectorului 3 (lucrări de reabilitare a unor blocuri), Direcția Generală de Protecție Internă (serviciul secret al Ministerului de Interne, renovarea clădirii), Politehnica București, UMF „Carol Davila”, Universitatea Națională de Muzică, Compania Națională de Investiții, Universitatea Tehnică de Construcții, Arhivele Naționale sau Primăria Predeal.

Decanul de la ASE susține că imobilul său e atât de aproape de blocul vecin pentru că așa e configurația zonei Piața Amzei și nu ar fi putut evita această situație. Mai mult, spune că nici blocul construit în perioada interbelică nu ar respecta normele actuale.

„Fiindcă istoric așa sunt clădirile. Așa au fost și așa sunt. Istoria este cea care a condus la această situație. Nu consider că e normală, doar că Bucureștiul nu avea urbanism acum mult timp, când s-a construit. Dacă noi suntem la limita proprietății și clădirea dânșilor e clar că nu respectă retragerea”, s-a apărat Dumitru Ovidiu Ioan.

Decanul a menționat că a oprit lucrările de construcție la această clădire nouă, până la rezolvarea litigiului din instanță. A recunoscut că e pregătit să piardă procesul, caz în care nu e exclus să se îndrepte la rândul său împotriva Primăriei Capitalei, pentru că ar însemna că i-ar fi emis o autorizație de construire greșită.

„Dacă se va considera că acea autorizație nu a respectat legislația la acel moment, bănuiesc că vom fi puși în situația să demolăm. Dar până la urmă, noi n-am făcut-o de capul nostru, avem certificat de urbanism și o autorizație de construire. Într-un final, dacă e să luăm așa, Primăria va fi cea care va trebui să…”, a precizat cadrul universitar.

Dumitru Ovidiu Ioan susține că a respectat înălțimea parterului așa cum era și la casa veche, demolată între timp. Acesta ar fi fost oricum mai înalt, pentru că în trecut funcționau la parter diverse magazine. „Ulterior, într-adevăr, noi am mers la un regim de înălțime permis de… este chiar minim regimul de înălțime. Acest lucru a fost explicat de doamna avocat și de cei care sunt specialiști în urbanism, în sensul în care este dat un regim minim acolo, nu maxim. Avem și un regim maxim, dar noi avem un regim minim, adică nici măcar nu putea să vină sub. Logica este că e o casă mai mică între case mai mari. Blocul de alături e înalt, are 6-7 etaje, e înalt. Deci, ca regim de înălțime suntem sub regimul vecinilor noștri”, a justificat el.

Decanul a insistat să susțină că o parte din vină pentru situație ar avea-o și locatarii din blocul vecin, construit în anii 1940, care nu ar fi trebuit să aibă ferestre spre proprietatea sa, construită în 2021. „Toți cei care au pe zona respectivă ferestre sunt la în calcan. În mod legal. Acum, de exemplu, dacă s-ar vorbi urbanistic, acolo nu ar trebui să existe ferestre. Deși ei au ferestre care dau în curtea vecină. Știți că acum Codul civil prevede retragerea. Dacă ai ferestre oricum, dar nu e, e calcan. Deci e clar că nu se respectă niște standarde, nici nu existau la momentul respectiv. Dânsa da, are o locuință, nici nu intru dacă acele ferestre au fost încă de la început sau au fost construite în comunism sau au fost construite în anii 90. Nu avem acest istoric. Deci, dacă stau să analizez, ca bucureștean, nimic din tot Centrul vechi nu e poate normal…”, s-a apărat fostul politician.

Dumitru Ovidiu Ioan a negat că ar dori să schimbe destinația clădirii din cea pentru locuințe, menționată în autorizația de construire și certificatul de urbanism, în hotel. „Hotelul are totuși alte standarde. Deci hotel nu va fi, că n-are cum să fie, căci nu are cum să le respecte. Nici pensiune nu cred că poate fi calificat. Dar nu cred că undeva scrie că ar urma să fie hotel”, a menționat profesorul.

Cât privește faptul că nu are suficiente locuri de parcare, fostul politician s-a apărat prin faptul că așa e toată zona centrală istorică a Bucureștiului. „Există vreo clădire pe Mendeleev, de exemplu, care are loc de parcare? Bine, mai sunt niște excepții, vecinii care au curte mai mare. Dar celelalte case care sunt la stradă n-au nici măcar curte. Sau dacă au curte, n-au acces la curte cu mașina. Și există și grădiniță acolo, există și restaurante. Dacă ar fi fost hotel sau dacă e cafenea, în momentul acela trebuie să depunem dovada că asigurăm locuri de parcare. La locul de parcare, există o hotărâre de Consiliu a Muncii București care spune că trebuie să le ai, dar e pentru clădirile noi. Dacă ai o clădire pe care vrei să o reabilitezi și nu ai loc de parcare, e în regulă”, a menționat acesta.

Dumitru Ovidiu Ioan a mai arătat că nu a ieșit din ceea ce i s-a permis prin autorizația de construire, pentru că a făcut doar o consolidare plus o înălțare. „Noi acolo avem o consolidare și a fost o consolidare extrem de grea. Pe ploturi, o putem proba cu documente, dar cred că și vizual. Adică am făcut, cred că timp de un an, 2 metri, 2 metri, 2 metri, astfel încât să consolidăm casa. Am investit destul de mult în beton, tocmai pe ideea că acest bloc de lângă, fiindcă nu e consolidat, are riscul de a cădea. Și sunt destul de multe betoane puse în cărămida existentă. Am mers în ploturi și am ridicat și apar destul de mult de tot, din acest motiv. Adică noi am încercat să protejăm oamenii care vor sta, omul care va sta acolo, dar în același timp și pe ceilalți, că în caz de cutremur se pot sprijini reciproc”, a precizat cadrul universitar.

În final, Dumitru Ovidiu Ioan a negat că o cunoaște pe Gabriela Firea, iar faptul că aceasta i-a semnat autorizația în ultimul moment al mandatului ei ar fi fost doar o coincidență. „Am înțeles unde bateți, dacă am fost politician… Cred că nici din întâmplare nu am intrat în perioada respectivă în PMB, nu m-am intersectat și n-am discutat cu nimeni din PMB. Am solicitat un certificat, am aplicat prin arhitect și cam asta a fost așa. Putea să fie cu un an înainte, putea să fie cu un an după, putea să emită domnul Nicușor Dan”, a afirmat decanul de la ASE.

Litigiul privind autorizația de construire emisă pentru imobilul din Mendeleev e în curs de judecată la Tribunalul București, iar o sentință urmează să fie dată în curând. Instanța va decide dacă autorizația a fost emisă legal și dacă imobilul poate rămâne în forma actuală sau trebuie modificat ori demolat.