Infiltrațiile de apă de la Salina Praid: O problemă ignorată de două decenii
În urmă cu aproape două decenii, cercetătorii din România au tras un semnal de alarmă cu privire la un risc geologic semnificativ: infiltrarea apelor de suprafață în Salina Praid, una dintre cele mai vechi și frecvent vizitate mine de sare din țară. Un studiu publicat în 2007 a oferit o evaluare detaliată și soluții tehnice precise, însă avertismentele au fost ignorate.
Această neglijență a dus la transformarea unui scenariu teoretic într-o realitate alarmantă, având consecințe severe asupra siguranței structurale a salinei și a comunității din jur.
Ignoranța instituționalizată și riscurile geologice
Într-o țară care tinde să reacționeze doar după ce o criză devine evidentă, Salina Praid servește ca un exemplu elocvent al ignoranței față de avertizările științifice. Studiul din 2007 realizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale și Resurse Radioactive a demonstrat, prin metode cantitative și simulări geofizice, că masivul de sare este expus riscurilor de infiltrare a apelor de suprafață, în special din direcția pârâului Corund.
- Se știa despre riscuri,
- se măsurase efectele,
- se recomandase intervenția.
Cu toate acestea, nu s-a luat nicio măsură concretă.
O cercetare științifică cu fundament solid
Lucrarea intitulată Addressing the Risk of Surface Water Intrusion in Old Romanian Salt Mines a fost prezentată la o conferință internațională organizată de International Mine Water Association (IMWA) și s-a concentrat pe Salina Praid, un important zăcământ de sare din România. Obiectivul principal a fost identificarea și cuantificarea riscurilor asociate cu pătrunderea apelor de suprafață în galeriile abandonate, având implicații geotehnice, economice și de siguranță publică.
Studiul s-a distins prin complexitatea sa metodologică, cercetătorii aplicând metode de tomografie electrică (ERT – Electrical Resistivity Tomography), o tehnică geofizică modernă care permite vizualizarea rezistenței electrice a solului, indicând astfel prezența apei în subteran.
În paralel, au fost desfășurate campanii de eșantionare și analiză chimică a apei, axându-se pe nivelurile de cloruri și sodiu, markeri esențiali pentru evaluarea dizolvării sării.
Rezultatele obținute au fost integrate într-un model decizional inovator, denumit DKRControl, care combină parametrii geologici, hidrologici și istorici pentru a simula scenarii de risc. Acest model oferă o estimare spațială și temporală a pericolului, constituind un instrument de planificare bazat pe știință, nu pe intuiție.
O situație care necesită acțiune urgentă
În concluzie, Salina Praid reprezintă un exemplu clar al necesității de a lua în serios avertizările științifice și de a acționa proactiv pentru a preveni crizele geologice. Ignorarea acestor semnale poate avea consecințe devastatoare pentru siguranța comunității și integritatea infrastructurii locale.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.
